© Alexander Paul Englert

2 poeme de Julia Grinberg

Julia Grinberg s-a născut în 1970 în URSS, a crescut în fosta DDR și mai apoi în Ucraina. Din anul 2000 trăiește în Germania, lângă Wiesbaden. După absolvirea Facultății de Chimie a lucrat în domeniul farmaceutic. Are diverse calificări profesionale și lucrează în prezent în sectorul vinificației. Poeme scrise de ea în limba germană au apărut în revistele Fixpoetry, Signaturen, Mosaik, Außer.Dem și antologiile Versnetz_zwölf, all over heimat și Seitenstechen, editura Homunculus. Volumul ei de debut kill-you-darlinge a fost publicat în 2019 de editura Gutleut-Verlag.

măsuri de întrajutorare

 

cum mă percep?

ca o conversație ce întrerupe o stare.

o continuă confiscare a unei existențe:

asta am fost, asta sunt, dar și altceva

un impostor printre

sturzi cântători și turturici

caut, recunoc. că

pe mine mă caut, dublez elanul,

în zadar. eu – nu-eu. pseudo-eu,

rămășițele fazanului de pe marginea drumului.

rădăcina mea nu are niciun singur ochi.

 

umblu în poante de balerină,

pentru a putea înainta mai ușor.

 

 

s-ar putea

 

moartea mea e un copil neastâmpărat

cred că este o fată,

uneori mă însoțește pe malul moselei

sub înfățișarea unui motociclist;

slab, gălăgios, negru, într-o cască colorată;

uneori mă necăjește ca o muscă verde de smarald

în traiectoria zborului ei

scrie și desenează – cărțile date pe față

uită-te în ele; uneori se transformă

într-un lan de maci, semnalul roșu

„sunt aici“ nu poate fi trecut cu vedera.

 

nu-ți  face griji, fata mea,

mereu mă gândesc la tine. azi

erai un muncitor la drumuri

în spatele parapetului. era cald, bustul

gol și musculos îți stătea bine.

uneori erai o pânză de păianjen, te țineai

cu un singur deget de poartă,

te legănai în aer, mă sărutai

pe obraz. picături de rouă

te îngreunau dimineața devreme,

când soarele le-a uscat, ți-ai luat zborul.

 

de curând, a fost nostim cum te-ai ascuns

după șuieratul gheții, netedă ca oglinda, când

te-am descoperit, ne-am făcut cu ochiul. doar

când te ții după mine ca un câine cu blană

neagră – o trândăveală gri-albicioasă, gluma asta

nu mi se pare foarte reușită. jocul nostru zilnic

merge mai departe. știi că nu mă grăbesc.

seara, când ajungem acasă,

te așezi lângă mine, la o distanță de un cot

bem ceai și auzim cum cântă mierlele.

Manuela Klenke
Manuela Klenke
Traducătoare. Traduceri publicate: "Null Komma Irgendwas" (trad. "Interior zero" de Lavinia Braniște), "Sonia meldet sich" (trad. "Sonia ridică mâna" de Lavinia Braniște), ed. mikrotext, "Die grünen Brüste" (trad. "Sînii verzi" de Florin Iaru), ed. danube books. În prezent lucrează la o antologie de poezie germană contemporană care va aparea în 2022 la Casa de Editură Max Blecher.

Citește mai mult:

Patru poeme de Mircea Andrei Florea

„Mircea Andrei Florea <> două voci pe cât de inofensive în contexte mundane, pe atât de dificile și de pretențioase în poezie: una a timidității extreme, hipersensibilă până la neverosimil, o alta fermă, potrivită rostirii de enunțuri gnomice, sentințe tăioase, reci propoziții anti-confesive.” – Olga Ștefan