Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
dlite_icon_organic
Elena Boldor | © arhiva autoarei

Un poem de Elena Boldor

„Elena nu se teme să arate piele învinețită pe sub strasurile de siliciu și să încerce să îmbrățișeze întreaga lume în gol, strângându-se de fapt pe sine la piept.” (Florentin Popa)
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Nume: Elena Boldor

Data nașterii: 15.04.2000

Locul nașterii: Oradea

Domiciliu actual: Cluj-Napoca

Cărți publicate: Traxx (OMG, 2021)

emoji-urile râd în realitate dar asta mi se pare stupid

îmi apreciez creierul f mult și anume
capacitatea lui de a refula experiențele rele din viață
cum ar fi momentele în care văd filme proaste la rând
&& mă identific cu un personaj care la sfârșit se dovedește a fi ratat
rămân să-mi privesc obsesiv reflexia în ecran înainte
ca ochii mei să lăcrimeze
cu timpul mi-am dezvoltat acest obicei ca după fiecare
film prost să mănânc un happy meal
în timp ce mă îndreptam spre casă iPhone-ul a vibrat
câteva secunde apoi s-a iluminat în mâna mea în timp ce priveam
ecranul afișa un mesaj text de la C. care spunea ,,știi că
există un font numit philosopher???? crezi că ar trebui
să-i trimit un mail profului meu despre asta????,,
am pus câteva emoji-uri care râdeau dar în realitate mi se părea stupid
la cursul de etică am învățat că emoji-urile au devenit
un substitut acceptabil moral în lipsa unei propoziții
care să exprime cu adevărat ceea ce simți
era una din zilele alea în care mă simțeam mai singură
decât de obicei așa că am continuat conversația
trimițând un sms ,,trimite-mi adresa ta & hai să
facem ceva ce să ne facă să ne simțim mai puțin singure,,
am primit un mesaj nou && într-o jumătate de oră am
ajuns în apartamentul lui C.
ne-am comandat câte o salată de la healthylicious
și ne‑am uitat la un video cu replicile lui john
waters atunci când e la o întâlnire. am încercat să ne
prefacem că suntem acolo dar după câteva minute C.
mi-a spus că john nu prea e genul ei
ne-am dus în bucătărie unde C. a scos o sticlă de
whiskey și una de gin. a pregătit băuturi și a dat
drumul la muzică. după jumătate de oră, credeam că
my whole world is coming apart
tot ce pot face e să dansez și pe următoarea piesă.

Citiți mai multe poeme în volumul de debut al Elenei Boldor, proaspăt apărut la OMG Publishing.

© OMG

Bogdan Coșa
Bogdan Coșa
Scriitor. Vezi „Cât de aproape sunt ploile reci” (Editura Trei, 2020).
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Citește mai mult:

Iulia Dondorici: „În opera lui Dürrenmatt, animalele sunt o oglindă a oamenilor”

În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii au fost invitații noștri, dialogând despre opera lui Dürrenmatt sau despre adaptările care au avut ca punct de pornire scrierile autorului elvețian. Acum, invitata noastră este Iulia Dondorici, doctor în filologie și traducătoare:

Flavia Teoc: „Cred că aproape tot ceea ce nu este uman este sălbatic”

Olga Ștefan a scris pe coperta a patra a antologiei Istoria naturală, de Flavia Teoc (Casa de Editură Max Blecher): „Așa cum Istoria naturală a lui Pliniu cel Bătrân inventaria toate adevărurile lumii văzute, dar și narațiuni ca aceea a Korei din Sicyon, care, schițând pe un perete gol umbra iubitului ei absent, născocește pictura, Istoria naturală a Flaviei Teoc e mai mult decât un catalog de imagini: în mărturii tributare structurii simple a parabolei, ea așază în pagină singurătatea străinului, mai veche decât toate tiparele.”

3 poezii de Valeriu A. Cuc

„E poezie din aia cinstită, ca în momentele de grație când ai terminat tot de băut și de fumat și prinzi 10-20 de secunde cu câte unul/una să-i spui tot și toate, fără frica de ridicol.” (Costi Rogozanu)

Nora Gomringer: Ce rămâne intraductibil

Traducerea presupune mult mai mult decât procesul de transfer; ea implică și traducerea percepției. Nora Gomringer vorbește despre colaborarea dintre autoare și traducătoare în explorarea planurilor unui text. Vorbind despre mirosuri, sunete și durerea care îl poartă pe cel ce caută cuvinte la capătul puterilor.