Bogdan Coșa

Bogdan Coșa

Moartea în ungherele liniștite ale vieții

Astăzi vă invităm, începând cu ora 15:30, la evenimentul de lansare a volumului „Moartea în ungherele liniștite ale vieții” de Oliver Bottini, organizat în cadrul Salonului Internațional de carte Bookfest, unde autorul va citi două capitole din romanul său. Vă propunem și noi spre lectură unul dintre ele – în traducerea Andreei Scrumeda.

Concurs de proză scurtă cu premii în bani

Juriul primei ediții a concursului Cod de Poveste este format din scriitorii Ion Pleșa și Bogdan Răileanu și redactorul-șef al editurii Polirom, Adrian Botez. Pe lângă premiile în bani, un total de 12 texte vor fi publicate în decursul anului pe platforma Cod de Poveste.

Viața e a mea

„Scris alert, concentrat și fără să-și menajeze cititoarele/cititorii, romanul acesta feminist (Legatul Angelei) este agresiv cu prostia și comoditatea care se depun (mai totdeauna) în noi.” (Ștefan Manasia)

Trei poezii de Ana Ivan

Ana Ivan e noul negru. Poezia ei e noul negru, un negru strălucitor, splendid. Abia aștept să citesc un întreg volum.

O povestire de Ramona Gabăr

„Stații”, volumul de debut al Ramonei Gabăr (n. 1980), cuprinde unsprezece povestiri care nu pot fi uitate cu ușurință – existențe în suspensie, declarații de iubire, mărturii ale unui univers fragil, portrete în mișcare ale femeilor de lângă noi. Vă invităm să citiți una dintre ele.

Un roman-cult

Ovidiu Verdeș a murit în a doua jumătate a anului trecut, dar singurul său roman, „Muzici și faze”, apărut în urmă cu aproape un sfert de secol, o să ne supraviețuiască tuturor. Grație editurii Polirom, care l-a publicat într-o ediție nouă, am avut ocazia să-l recitesc. Emoționat, vă invit să vă amintiți cum începe.

Două poezii de Alexandru Funieru

Alexandru Funieru (n. 1979) a scris mai bine de un deceniu la volumul lui de debut, „candelabre în valul artificial”, apărut în urmă cu câteva zile la Casa de Editură Max Blecher.

Cosmin Perța. 20 de ani de poezie

Cosmin Perța a publicat cinci volume de poezie; șase, dacă luăm în considerare și antologia de autor „În mijlocul unor lucruri tragice, imobile”, care include și o mână de texte inedite. Din această antologie, apărută anul trecut la Editura Cartier, vă invităm și noi să citiți câteva texte care ne-au plăcut îndeosebi.

Al doilea cel mai bine vândut roman de limbă germană din istorie sună cam așa

Dar și mai surprinzător este că Daniel Kehlmann a scris romanul acesta înainte să împlinească 30 de ani. Și că a fost intervievat de însuși Jonathan Franzen – înainte chiar să împlinească 40 de ani! Grație Anansi. World Fiction, „Măsurarea lumii” poate fi citit acum și în limba română – în traducerea cristalină a poetei Corina Bernic.

6 poezii noi de V. Leac

V. Leac pregătește un volum nou de poezii, „Pentru o incertitudine ideală”. Fiți pe fază.

Două poezii de Crina Bega

Crina Bega a debutat în 2017 cu volumul „Petrichor” – în urma câștigării premiului Budila-Express, în cadrul concursului de debut în poezie Alexandru Mușina. Mai jos, două poezii noi.

Cele mai frumoase poezii nemțești

Anul trecut, TRADUKI, Goethe Institut și Casa de editură Max Blecher și-au unit forțele și ne-au oferit o minunată antologie de poezie germană contemporană, „Salutare, barbarilor!” – în traducerea Manuelei Klenke. Citiți mai jos trei texte reprezentative.

Murmur

Noul roman al lui Mircea Pricăjan a apărut zilele acestea la editura Humanitas. Vă invităm să citiți un scurt fragment.

Două poeme noi de Mircea Andrei Florea

După „Larvae”, încântătorul său volum de debut (Casa de editură Max Blecher, 2020), Mircea Andrei Florea ne pregătește anul acesta o nouă colecție de poezii – mai jos, o mostră.

Două poeme noi de Teodora Coman

În cei zece ani care au trecut de la debutul său, Teodora Coman a publicat patru volume de poezii, cel mai recent fiind „Lucy” (Tracus Arte, 2021). Vă invităm să le căutați, să le redescoperiți.

Două poezii de Diana Cornea

Despre „Setări avansate de lumină”, debutul în poezie al Dianei Cornea, Andrei Dósa spune că seamănă cu „o filmare în time-lapse a unui experiment al intimității.” Citiți mai jos două poezii apărute în volumul publicat de autoare la OMG.

Liviu Diamandi, misterul se adâncește

Au trecut doi ani de la debutul său în proză, dar noi tot nu știm cine este în spatele pseudonimului Liviu Diamandi. Mai mult, autoarea sau autorul (colectivul?) ne pregătește un nou roman. Vă invităm să citiți primele pagini din „Neptun 83”.

Un poem de Florin Gherman

Florin Gherman (n. 1993) n-a debutat încă, dar merită urmărit în reviste și pe platformele online care publică poezie românească, are ceva numai al lui.

Un poem de Mihók Tamás

Mihók Tamás e poet, traducător – din maghiară în română și din română în maghiară – și redactor-șef adjunct la revista Familia.

Am deschis de cinci ori marele roman al lui Ingeborg Bachmann

„Ingeborg Bachmann este prima femeie din literatura postbelică de limbă germană care a descris, cu mijloace radical poetice, efectele războiului, ale torturii, ale distrugerii asupra societății și a relațiilor dintre bărbați și femei.” (Elfriede Jelinek)

Trei poeme noi de Raluca Boantă

Raluca Boantă e câștigătoarea premiului pentru cea mai bună carte de poezie a anului trecut, secțiunea debut, în cadrul Galei Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei.

Ce cărți nemțești punem sub brad în 2022?

Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă încurajăm să puneți sub brad câteva titluri traduse recent din germană sau reeditate cu succes în ultimul an – să aibă de unde alege fiecare membru al familiei.

Ce rămâne dintr-o mamă?

Karl Ove Knausgaard zice despre „Nefericire împăcată” că este una dintre cele mai importante cărți în limba germană ale literaturii contemporane. Și nouă ne-a plăcut – din seria de autor dedicată lui Peter Handke de editura Art e cea mai tare. Citiți un fragment în traducerea lui Alexandru Al. Șahighian.

VICTORIA ANGHEL, de Lucian Brad

Ea este pisica noastră și are ochii noștri: albastru ca cerul senin ca și tati și unul ca mami, verzi ca wasabi. Stăm toți trei la o masă de trei persoane și nu trebuie să fim toți oameni Am o poză cu voi două și am scris că am pisici. Și poți posta și tu cu noi chiar dacă sunt băiat Îmi amintesc ceva și vă spun ca să ne amintim împreună: Când am făcut cunoștință cu Victoria Anghel Era un ghemotoc de zăpadă în zilele Paștilor Am ridicat-o amândoi în brațe, dar, de fapt, noi am fost cei înălțați Și după, chiar așa, ne-o zgâriat 😾 Pisica noastră în zodia gemeni cu ochi diferiți ca două viteze.

”Anticoncepțional”, un roman de Miruna Vlada

„Anticoncepțional e o poveste despre cum au încapsulat trauma colectiva a comunismului și a decretului anti-avort trupurile mai multor generații de femei. O încercare de a înțelege modul în care anticoncepționalele au schimbat lumea – eliberând pe o parte, înlănțuind pe alta. O încercare de a explora legătura între traumă și definirea identității prin maternitate.” (M.V.)

Două poeme de Alina Purcaru

„«Tot mai multă splendoare» compune o istorie fragilă și intimă a corpului condiționat, fragmentat, «desprins în alt fel»; o carte în care viața încolțește în pofida condițiilor, o carte a rememorării, a căutării de sine, a libertății și pasiunii.” (Medeea Iancu)

Trei poeme de Răzvan Țupa

„[…] poate este și gâlceava mea cu felul în care mi-am tot cultivat deficitul de atenție și dislexia. Mai exact, toată povestea acestui volum a început în 2018, apoi a traversat pandemia și s-a extins prin lunile războinice până acum.” (Răzvan Țupa)

Peter Handke, despre prima seară de după divorț (perspectiva ei)

Nu pot să scap de impresia că, în „Femeia stângace”, reeditat recent de editura ART, Peter Handke ne-a arătat cu încetinitorul felul în care un extraterestru ar consemna – aplecat deasupra unui caiet mic, înghesuit într-o navă spațială oarecare, construită în anii 70 – divorțul a doi pământeni cu copil.

Trei poezii de Flavia Dima

Î: De ce scrii? Ce vrei de la arta ta?
R: Scriu ca să îmi amintesc și ca să țin minte.

Trei poeme de Mitoș Micleușanu

Mitoș Micleușanu și-a adunat poeziile scrise în ultimii ani într-un volum straniu, hipnotic, rezidual – rezultatul artistic pare compus din resturile unor procese artistice mai mari. „Făină de oase, carne de tun” a apărut zilele acestea la Editura Prut, să-l căutați.

Fragmentul câștigător al Bursei de Creație DLITE – 2022

„Romanul meu are în centru o familie care face parte dintr-o categorie socială foarte largă, cea a pierzătorilor privatizării românești postrevoluționare. Sunt locuitorii micilor orașe de provincie, pe care trecerea la structurile economiei de piață i-a aruncat în brațele nevoii de reconversie profesională.” (Ștefania Mihalache)

Nominalizările la Premiile Sofia Nădejde – ediția a V-a

Juriul, din care au făcut parte Andreea Pop, Cosmin Borza, Cristina Ispas, Florina Pârjol, și Vlad Pojoga, a decis nominalizările la Premiile Sofia Nădejde – ediția a V-a. Au intrat în atenția juriului cărți apărute în perioada septembrie 2021 – august 2022.

O povestire de Irina Lupu (+Q&A)

„Limpezire” a apărut la începutul verii în cea mai recentă antologie de proză scurtă KIWI, excelent îngrijită de Marius Chivu.

Max Frisch, despre sufletul etern al inginerului

Curtea Veche a reeditat peste vară unul din cele trei mari romane ale autorului elvețian Max Frisch; vă invităm să citiți două fragmente scurte din „Homo faber” – în excelenta traducere a Marei Giurgiuca.

Două poezii de Mădălina Căuneac

„Prin scris mi-a fost cel mai ușor să mă exprim artistic încă de când eram copil – și a rămas principala modalitate de vindecare și organizare interioară; astfel sper să pot oferi și altora o formă de conexiune (sau daca nu, măcar melancolia unei amintiri împrumutate).” Mădălina Căuneac

Trei poezii de Diana Iepure

Noua carte a Dianei Iepure e ca un diascop. Pe ecranul afectiv al memoriei sunt proiectate imagini ce reconstituie spații, ambianțe, experiențe care definesc starea de fericire deplină. (Lucia Țurcanu)

Trei poezii de Ionel Ciupureanu

Mă țin cu mâinile de capul meu bătrân. Simt și văd că Ionel Ciupureanu este încă tânăr, puternic, că își permite să întoarcă pe dos universul și să mute din loc zidul de care se sprijină uneori. Că poate intra în delir scurt și coerent. (Angela Marcovici)

Un poem de Ovidiu Komlod

M-au atras dintotdeauna poeții pentru care poezia trebuie să conțină deopotrivă toate afirmațiile – și toate negațiile lor riguroase. Dintr-o astfel de familie de poeți îmi pare a face parte Ovidiu Komlod. (Radu Vancu)

Un poem de Ioan Coroamă

„Atunci când prietenia trebuie să treacă testul distanței, apare teama – și după teamă apare anduranța. Anduranța e cea care depășește orice depărtare și oferă puterea de a continua.” (Ioan Coroamă)

Trei poeme de Moni Stănilă

De mult n‑am mai citit un experiment poetic așa de atipic, cu atât mai mult cu cât pasiunea microbistă e adjudecată de o poetă. (Teodora Coman)

Un poem de Teodor Dună

Totul e posibil aici, exact ca în desene, și să mori și să nu mori chiar dacă ai murit deja. „flașneta babel” e ceea ce se întâmplă după ce totul s-a întâmplat deja. (Svetlana Cârstean)

Noi sîntem fericiții lumii acesteia – Ruxandra Novac în dialog cu Bogdan Coșa

Bogdan Coșa: Acum zece ani afirmai, întrebată despre debutul în revistă, care se întâmplase acum douăzeci de ani: Eram o teenageriță cu probleme (…) Îmi plăcea mult să scriu, dar cam atât. N-aveai și tu, totuși, niște ambiții literare, o mică agendă? Sau nu erai deloc vanitoasă și închipuită, aveai probleme adevărate? Ce-ți mai amintești din perioada aia despre tine? Ruxandra Novac: Nu știu exact ce inseamnă probleme adevărate. Ale mele erau cum sînt ale multor adolescenți, o anumită inadecvare la realitate, un temperament ușor schizoid, retractilitate, visătorie și autochinuire. Acum mulți ani am citit cite ceva despre hikikomori, subcultura din Japonia, cam așa era, dar fără tehnologie. Genul care își împarte viața între realitate și camera lui și dacă ar fi posibil nu ar prea ieși de acolo. Aveam și prieteni, ieșeam în oraș (nu îmi plăcea în casă, doar în camera mea îmi plăcea), adică nu era dramatic, dar cumva chestiile semnificative mi se întîmplau tot cînd eram singură. Deci cam așa, o fată introvertită, vag edgy, cu cîteva ieșiri spectaculoase de nervi, dar numai cînd nu se mai putea altfel, țin minte de exemplu că la un moment dat am refuzat să mai vorbesc și să mai fac orice gest cîteva zile în urma unor certuri în familie (eram tot timpul comparată, ca să fiu motivată, eu nefiind ever bună de nimic, cred că știe multă lume discursul, era o prostie), s-a făcut un pic de fuss în jur, dar după multe tribulații tot în camera mea

Mihai Radu, despre aspirații și îmbătrânire

„Repetiție pentru o lume mai bună” ne-a cucerit încă din fașă, motiv pentru care vara trecută i-am acordat lui Mihai Radu prima Bursă de Creație DLITE. Romanul a apărut între timp în librării – și e lectura perfectă pentru sfârșitul ăsta de vară. Îl recomandăm cu multă căldură. Mai jos, trei fragmente excelente.

Yoko Tawada, despre biciclete, ședințe și iarnă în orașele mari

Implicând permanent o subtilă, dar tăioasă critică socială – atât a comunismului, cât şi a capitalismului –, „Memoriile unui urs polar” explorează istoria recentă ca să vorbească despre umanitate, despre iubirea fără graniţe, despre absurdul şi farmecul existenţei. Citiți mai jos trei fragmente din romanul lui Yoko Tawada – în traducerea Monicăi Tamaș.

Carl Gustav Jung, despre populism și societăți secrete

Puține activități fac canicula mai suportabilă decât recititul cărților preferate. În acest sens, cu subteranele și ușile lui portal, volumul de amintiri al lui Carl Gustav Jung, publicat prima dată în 1961, face cât o vacanță de vară. Vă invităm să vă odihniți alături de noi în acest scurt fragment – în românește de Daniela Ștefănescu.

Un poem nou de Vlad Drăgoi

Vlad Drăgoi e librar într-un mall din provincie de aproape 10 ani – și poezia are numai de câștigat de pe urma muncii lui, după cum putem vedea și în textul acesta inedit.

Orașul promis

Situat între Carlos Fuentes și Ovidiu Nimigean, romanul Valentinei Șcerbani redă, într-un limbaj îmbibat de poezie, povestea unei pierderi. Un roman pur și simplu răscolitor. – Dumitru CRUDU

Poziția a unsprezecea și Domnișoarele lui Fontaine, de Cătălin Mihuleac

„Printre «domnișoarele lui Fontaine» sunt câteva care mi-au fost colege la Liceul Francez din București, în ultimul său an de existență, 1947–’48, înainte ca regimul comunist să-l desființeze, și am fost foarte impresionată de curajul cu care au înfruntat toate pericolele atât de scump plătite. O carte emoționantă, de citit și recitit cu plăcere.“ — MARILY LE NIR

Cosmin Leucuța a scris un roman numai bun de luat în vacanță

„Road-novel, distopie, poveste cu mult suspans, violență bine dozată, dialoguri pe muchie de cuțit, cartea își atinge țelul fără ocolișuri inutile și ne obligă să medităm în cel mai serios mod la propria noastră natură. Am fi pregătiți să facem față unui astfel de univers fără să ne pierdem umanitatea?“ — ANDREI MOCUȚA

Un poem de Denisa Ștefan

Ieri am primit acest poem. De obicei nu publicăm ce vine din senin la poșta redacției, dar de data asta am zis că textul Denisei Ștefan e unul intrigant, raw… contra-estival. Vouă cum vi se pare?

Cele mai frumoase poezii românești scrise de femei între cele două războaie

În al treilea volum al antologiei „Un secol de poezie română scrisă de femei”, apărută la Editura Cartier, Alina Purcaru și Paula Erizanu urmăresc literatura scrisă de autoarele românce și moldovence active între 1918 și 1945. Mai jos, 10 din cele peste 100 de texte prezente în ultima carte a acestui proiect emoționant.

Un poem nou de Dmitri Miticov

Poezia lui Dmitri Miticov e foarte spectaculoasă, versurile lui lasă impresia că se surpă odată cu lectura. Sunt șanse bune ca la sfârșitul verii textul de mai jos să apară într-un volum nou-nouț, la care autorul a lucrat 7 ani.

Două poezii de Bogdan Vișan

„Lucrez să produc o platformă a conectivităților în scrierea mea, mă plasez undeva între a scrie din naivitate și din perturbare; cu limpezime și lumini/luminoși/luminoase.” (Bogdan Vișan, n. 2002)

Cele mai frumoase poezii românești scrise de femei în comunism

În volumul II al antologiei „Un secol de poezie română scrisă de femei”, apărută la Editura Cartier, Alina Purcaru și Paula Erizanu urmăresc literatura scrisă de autoarele românce și moldovence care au debutat între 1945 și 1989. Mai jos, 10 texte din cele aproape 200 prezente în a doua carte a acestui uriaș proiect.

Cele mai frumoase poezii românești scrise de femei între 1990 și 2021

În volumul I al antologiei „Un secol de poezie română scrisă de femei”, apărută la Editura Cartier, Alina Purcaru și Paula Erizanu au pus cap la cap literatura scrisă de autoarele românce și moldovence între 1990 și 2021. Mai jos, 10 texte din cele peste 100 prezente în prima carte a acestui uriaș proiect.

Trei poeme noi de Răzvan Andrei

În 2020, Răzvan Andrei a obținut locul I în cadrul Burselor și rezidențelor de creație Cărturești, la secțiunea Poezie, cu selecții din volumul „Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+” – în curs de publicare la OMG Publishing.

Vremea minunilor

„Vremea minunilor este, în același timp, un elogiu adus tatălui, dar și lumii părăsite de autor în plină adolescență. Este o lume din care a ieșit gata înarmat pentru lupta scrisului.“ (Mircea Mihăieș) Citiți mai jos un fragment în traducerea Adrianei Rotaru.

Cele mai frumoase poezii ale generației 2000

Alexandru Cosmescu și Anastasia Gavrilovici au îngrijit recent o foarte frumoasă antologie de poezie a generației 2000, „Cine nu e mângâiat nu există” (Editura Cartier). Citiți mai jos 13 din cele peste 130 de texte adunate de ei în volum.

Două poeme noi de Cosmina Moroșan

Cosmina Moroșan scrie o poezie bizară și spectaculoasă, discretă și în același timp curajoasă. Căutați „beatitudine (eseu politic)” în librării.

Un poem de duminică de Laura Francisca Pavel

Laura Francisca Pavel a publicat de curând volumul de poeme „Trucuri urbane” (OMG, 2022). Are în pregătire un al doilea volum, intitulat „Acţiuni şi protocoale”, din care vă invităm să citiți un poem.

MUST-READ Bookfest 2022: Tyll, de Daniel Kehlmann

Din 2017 până azi, „Tyll” a vândut peste jumătate de milion de exemplare în Germania, unde a fost publicat prima oară. În timpul ăsta a ajuns să fie lăudat de o lume întreagă – de la Salman Rushdie până la James Wood sau Ian McEwan. Și nouă ne-a plăcut foarte mult, iar traducerea Mariei Irod, după cum se poate vedea în continuare, i-a făcut cinste.

Sonetele mafiei

Mafia sonetelor e o grupare literară relativ recentă, ca de obicei, compusă din poeți excelenți, o ispravă a prieteniei. Citiți mai jos câteva dintre textele lor.

O zi din viața lui Kafka sau Cea mai frumoasă și mai sinceră scrisoare de intenție

Mai întâi citim opera unui autor, pe urmă trecem la jurnalul lui, dacă a lăsat unul, în timp ce corespondența, dacă s-a păstrat, rămâne pe ultimul loc. În cazul lui Franz Kafka ordinea ar trebui să fie însă inversă – citiți, în traducerea lui Radu Gabriel Pârvu, una dintre cele mai interesante scrisori de dragoste publicate vreodată.

Un poem nou de Cristina Ispas

Cristina Ispas e o poetă de cursă lungă – căutați-i volumele în librării, sunt liniștitoare, încântătoare.

O povestire de Remus Boldea

„Așa sunt povestirile lui Remus Boldea: cioburi în care îți poți tăia buricele degetelor sau încheieturile, dar în care vezi lucrurile dureros de clar.” – Adrian GEORGESCU

7 sfaturi pentru începători de la alți 7 scriitori români

Bogdan COȘA: În încheierea interviurilor realizate pentru DLITE am adresat de multe ori aceeași întrebare: dacă cel/cea intervievat/ă ar fi să recomande un lucru scriitorilor aspiranți, care ar fi acela? Iată ce au răspuns 7 dintre scriitorii români pe care i-am abordat în ultimul timp.

Un poem nou de Vlad Moldovan

Vlad Moldovan e unul dintre cei mai influenți poeți români din toate timpurile – căutați-i volumele, sunt revelatoare.

5 poezii de Ramona Boldizsar

„Îmi place să migrez din când în când, să mă afund în irealitate – te amăgești dacă crezi că ceea ce vine din imaginație (sau din tărâmul opus realității, oricare ar fi ăsta) nu poate să însemne și cunoaștere.”

3 poezii noi de Andrei Dósa

Andrei Dósa e unul din cei mai importanți poeți români de origine maghiară – căutați-i volumele în librării, sunt esențiale.

6 poeme noi de Andrei Doboș

Nu există moment al zilei în care să nu intre un poem de Andrei Doboș – căutați-i volumele în librării, sunt foarte liniștitoare.

VĂSIEȘ X BAGHIU

În avanpremieră, o întâlnire deosebită între poeții Alex Văsieș și Ștefan Baghiu.

Trei poezii noi de Vlad Drăgoi

Vlad Drăgoi e unul dintre cei mai îndrăgiți tineri poeți români – căutați-i volumele în librării, sunt perle rare.

Emilian Galaicu-Păun în dialog cu 10 scriitori moldoveni

Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Tatiana Țîbuleac, Alex Cosmescu, Emanuela Iurkin, Alexandru Bordian, Paula Erizanu, Victor Țvetov, Veronica Ștefăneț, Ion Buzu, Irina Bruma și Alexandru Vakulovski.

Un poem inedit de Emilian Galaicu-Păun

Pentru că vom publica în curând un interviu cu Emilian Galaicu-Păun, de data asta, în dialog cu alți zece scriitori moldoveni, am zis să vedem și ce mai scrie redactorul-șef al editurii Cartier.

Copiii Ecosistemului – fragment

„Ilinca Mănescu îndrăznește să debuteze cu o distopie ecologică queer, care pune presiune pe rănile care dor atât colectiv, cât și individual: iubirea, epuizarea resurselor, dezbinarea societății, lupta pentru supraviețuire, spațiul privat devenit public, legătura dintre om și natură, pierderea (parțială a) umanității prin violențe, abuzuri, putere.” (Eli Bădică)

Stai jos sau cazi – fragment de roman

„[…] cartea lui Bogdan Munteanu redă o poveste simplă, a unui om căruia i se întâmplă lucruri, zi de zi. Lucruri care se învârt în cuvintele minunate cu care el construiește o lume, care urlă, care se odihnește.“
Bogdan O. Popescu

Un poem de Ludmila Khersonsky

Ludmila Khersonsky (n. 1964) este o poetă și traducătoare din Ucraina, autoare a trei volume de versuri. Poezia ei a primit câteva premii importante și a fost tradusă în germană, lituaniană și engleză. Trăiește la Odesa.

Trei poeme de Ilya Kaminsky

În 2019, Ilya Kaminsky, poet american născut în Ucraina, a publicat „Republica surdă”, un volum de versuri receptat de către critica literară ca parabolă a atrocităților războiului și a tăcerii colective în fața acestora. Traducere din limba engleză de Gabriel Daliș.

O povestire de Bernhard Schlink

În cazul în care căutați ceva ușor de urmărit și totuși deloc frivol, zilele trecute a apărut în librării cel mai recent volum de Bernhard Schlink – în traducerea Marianei Bărbulescu. Vă invităm să citiți primul capitol din „Culorile despărțirii”.

7 poeme de Paul Celan

„[…] lirica lui Paul Celan, rostită ca dintr-un limb al limbii, reprezintă, asemeni evenimentului despre care dă mărturie, un moment de ruptură. Mesajul său accentuează responsabilitatea poetică și politică totodată. Poeziile lui Celan trebuie înțelese și apărate de toate deturnările de sens la care pot fi supuse.” (George State, traducătorul lui Paul Celan)

Ce să citim pe fundal de război

„Îți închipui… ? Să fii soldat, să lupți zi și noapte cu alții ca tine care vor să te omoare… ”, l-am întrebat pe prietenul meu în primele zile ale războiului. „Asta-i problema, nici măcar nu-mi pot închipui!”, mi-a răspuns el.

4 poezii de Olga Ștefan

Olga Ștefan este câștigătoarea secțiunii „Poezie” în cadrul primei ediții a Burselor și rezidențelor de creație literară Cărturești; proiectul ei, materializat în volumul „Resursa”, va apărea în curând la Casa de Editură Max Blecher.

Încă un poem de Ileana Negrea

Pentru că ororile războiului ce are loc în apropierea granițelor României ne macină pe zi ce trece tot mai mult, vă invităm să citiți acest poem-manifest scris de Ileana Negrea, proaspăt laureată a celui mai prestigios premiu literar național.

O povestire de Ciprian Popescu

Ciprian Popescu a scris un volum foarte interesant, în care diversele episoade povestite cu mare talent sunt legate între ele de poezii aparent naive, o muzică de fundal. „Mile-Ex” a apărut la Casa de editură Max Blecher, nu-l ratați.

Un poem de Ileana Negrea

Ileana Negrea (n. 1984, Ploiești) este câștigătoarea de anul acesta a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru debut. Citiți mai jos un poem necesar.

Cristian Teodorescu în dialog cu 10 scriitori români

Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Miruna Runcan, Romulus Bucur, Simona Sora, Andra Rotaru, Mihai Radu, Iulia Stoichiț, Robert Șerban, Emanuela Ignățoiu-Sora, Alex Goldiș și Bogdan Coșa.

7 sfaturi pentru începători de la 7 scriitori români

În încheierea interviurilor realizate pentru DLITE am adresat adesea aceeași întrebare: dacă intervievatul ar fi să recomande un singur lucru unui confrate începător, care ar fi acela? Iată ce au răspuns 7 dintre scriitori români pe care i-am abordat în ultimul timp.

Jurnal de pustă

Borco Ilin (1975, Timișoara) scrie poezii atât în română, cât și în sârbă; a publicat mai multe volume de povestiri, iar cel mai recent roman al său a apărut anul trecut la editura Humanitas. Citiți mai jos un fragment din „Jurnal de pustă”.

Ultrarâsul

„Supraviețuire” se așază alături de „Efectele secundare ale vieții” și de „Șapte Octombrie” în ceea ce poate fi privit ca o trilogie.
Citiți mai jos un fragment din cel mai recent roman al lui Vlad Zografi.

O povestire de Thomas Mann

Scrisă de Thomas Mann în anul nunții sale, 1905, povestirea „Schwere Stunde” (Ceas greu) apare în numărul omagial dedicat de revista Simplicissimus lui Fr. Schiller. Citiți-o mai jos în traducerea lui Ion Roman.

Cel mai așteptat roman românesc la început de 2022

Bogdan-Alexandru Stănescu a scris una din cele mai frumoase colecții de povestiri ale deceniului trecut, „Copilăria lui Kaspar Hauser”. În 2021 a încântat cu volumul de versuri „Adorabilii etrusci”. Vă invităm să citiți un fragment din „Abraxas”, care a intrat săptămâna aceasta în librării.

Ernst Jünger | Paris, 29 mai 1941

Există pagini de jurnal mai tulburătoare decât orice povestire – de exemplu, însemnarea lui Ernst Jünger din Paris, 29 mai 1941. Traducerea din limba germană îi aparține Vioricăi Nișcov.

Orașele de scăpare, o povestire de Bogdan Coșa

„Orașele de scăpare” a fost publicat de curând în antologia coordonată de Andreea Răsuceanu, „Cartea orașelor”, alături de povestirile altor 15 scriitori români contemporani, printre care Augustin Cupșa, Tatiana Țîbuleac și Corina Sabău.

Un roman românesc mișto

Alex lucrează la o firmă de lobby. Livia face voluntariat la un ONG. Sunt expați, stabiliți la Bruxelles. În timpul unei excursii la Marea Mediterană, o întâmplare le bulversează viața. Degradarea survine lent, este inevitabilă, iar practicile cotidiene ale indiferenței devin din ce în ce mai evidente. Citiți un fragment reprezentativ din „Copia carbon”, cel mai recent roman al lui Sebastian Sifft – apărut la Humanitas.

3 poezii de Valeriu A. Cuc

„E poezie din aia cinstită, ca în momentele de grație când ai terminat tot de băut și de fumat și prinzi 10-20 de secunde cu câte unul/una să-i spui tot și toate, fără frica de ridicol.” (Costi Rogozanu)

Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă

Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă este un roman memorabil despre criza refugiaților din Europa, scris de una dintre cele mai apreciate autoare germane contemporane, Jenny Erpenbeck. În 2018 a fost nominalizat la International Booker Prize. Citiți mai jos un fragment.

3 poezii de Diana Geacăr

„Am 3 cărți pe care le tot învârt în minte: un volum de poezie început în 2017, care e mărișor și ar putea fi gata oricând, (…) o carte de proză scurtă (…) și un roman pentru copii.”

Ce cărți românești punem sub brad în 2021

Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă recomandăm să puneți sub brad și 10 cărți românești apărute în ultimul an – să aibă de unde alege fiecare membru al familiei.

Ce cărți nemțești punem sub brad în 2021?

Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă încurajăm să puneți sub brad 10 titluri traduse recent din germană sau reeditate cu succes în ultimul an – să aibă de unde alege fiecare membru al familiei.

Poezia de Crăciun vine de la Vlad Drăgoi

Casa de pariuri literare a reeditat anul acesta una dintre cele mai frumoase cărți de poezie ale decadei 2010-2020, „Eschiva”, de Vlad Drăgoi. Mai jos, cu cele mai bune urări, un poem-colind.

Un poem de Emilia Ajule

Emilia Ajule este absolventă a Facultății de Litere din Cluj-Napoca; a debutat în 2016 cu volumul de poezii „Jurnalul unor cuvinte ingrate” (Paralela 45).

6 poezii de Svetlana Cârstean

După succesul ultimei sale cărți de poezie, Editura Nemira a avut grozava idee să reediteze și primele două volume ale Svetlanei Cârstean, „Floarea de menghină” și „Gravitație”.

4 poezii de Simona Popescu

Sunt 15 de când Simona Popescu nu a mai publicat un volum de poezie, 15 ani care s-au încheiat acum 3 zile, când „Cartea plantelor și animalelor” a apărut în colecția Vorpal a Editurii Nemira.

Trei poezii de Ion Buzu

„Realist și egal” e titlul celui mai recent volum de poezie al lui Ion Buzu – și, realist vorbind, deși inegal, vârfurile lui îți taie respirația.

6 poeme de Daniela Hendea

„H₂X” a apărut zilele acestea la Editura frACTalia și este al doilea volum de poeme al Danielei Hendea – o voce cu totul inedită în peisajul literar autohton.

Cei mai frumoși ani din viața lui Anton

Evgheni Vodolazkin și Viktor Erofeev recomandă entuziaști romanul de debut al lui Norris von Schirach, care – ei bine, da – trăiește și scrie în București.

Noul Răzvan Petrescu? Mișto.

Editura Polirom vă invită să citiți un fragment din volumul de povestiri „Cuțitul japonez” de Răzvan Petrescu, publicat de curând în colecţia Fiction Ltd.

Tatăl meu la izolare

Noul roman al lui Cristian Teodorescu este o poveste desprinsă din cartea-fenomen „Medgidia, orașul de apoi”, care pune sub lupă viața unei mici comunități din cea mai neagră perioadă a comunismului românesc. Citiți mai jos un fragment.

Un poem de Bogdan-Alexandru Stănescu

Dacă v-ați întrebat unde sunt poemele de altădată, citiți „Adorabilii etrusci”, cel mai recent volum publicat de BAS. Mai jos, un exemplu fără rest.

Cine a câștigat Premiile Sofia Nădejde

Juriul, din care au făcut parte Cristina Ispas, Andreea Pop, Florina Pîrjol, Cosmin Borza și Vlad Pojoga, a desemnat ieri titlurile câștigătoare ale Premiilor Sofia Nădejde – ediția a IV-a.

Două povestiri de Ramona Micu

Ramona Micu (n.1979) a debutat editorial în 2021, are trei copii minunaţi, și ne propune spre lectură ceva inedit.

Trei poezii de Horia Corcheș

„[…] un volum fresh, care își propune reîntoarcerea la o poezie directă și senzorială într-o lume tot mai reificată și mediată tehnologic.” (Alex Goldiș)

Român sau ungur?

Vă invităm să citiți un fragment din „Exodul mieilor”, noua carte a Irinei Georgescu Groza – recent apărută la Editura Nemira.

Repetiție pentru o lume mai bună

Mihai Radu este câștigătorul Bursei de Creație DLITE – ediția 2021, în valoare de 1500 de euro; vă invităm să citiți un fragment din romanul lui în lucru.

Ce te face specială, Stela?

Corina Sabău este câștigătoarea Celei De-a Doua Burse de Creație DLITE – ediția 2021, în valoare de 1000 de euro; vă invităm să citiți un fragment din romanul ei în lucru.

Trei poezii de Denisa Ștefan

Scriu din foarte multe motive şi cam toate-s egoiste. Scriu pentru a nu mă simţi singură, scriu pentru a mă conecta cu cititorii, scriu pentru a pune un loc de întrebare acolo unde viaţa atârnă de un fir de aţă, scriu pentru a mă confesa.

Un poem de Elena Boldor

„Elena nu se teme să arate piele învinețită pe sub strasurile de siliciu și să încerce să îmbrățișeze întreaga lume în gol, strângându-se de fapt pe sine la piept.” (Florentin Popa)

Trei poezii de Laura Francisca Pavel

Laura Pavel este profesor la Facultatea de Teatru şi Film a Universităţii Babeş-Bolyai şi autoarea mai multor cărţi de teorie şi critică literară şi teatrală. Are în pregătire două volume de poezie, „Trucuri urbane” şi „Acţiuni şi protocoale”, pe care le va semna cu numele Laura Francisca Pavel.

Câștigătorii Burselor de Creație DLITE – ediția 2021

Așa cum vă spuneam la începutul verii, cu ocazia împlinirii a cinci ani de existență a blogului de literatură DLITE, ne-am propus să vă mulțumim cât mai concret posibil că ne-ați fost și ne sunteți alături. Printre altele, oferindu-le autoarelor și autorilor români, pe care le/îi respectăm și le/îi citim cu atenție, o bursă de creație în valoare de 1500 de Euro.

Două poezii de Andrei Zbîrnea

„Poemele lui Zbîrnea sunt ciudate, ca viața, căci într-adevăr sunt zile în care te temi să deschizi ochii și nu ești capabil să distingi între sunetul unui urs iradiat și frica sufocării la nouăzeci de grade. Sunt ciudate, surprinzătoare și curajoase.” (Andrei Crăciun)

4 poeme de Ștefania Mihalache

Scriu de nevoie, mă întrerup din orice atunci când apare un poem, mă așez într-un colț cu laptopul și îl scriu. Dacă îmi vine în cap când nu sunt la laptop, țin minte trigger-ul și îl scriu când ajung în intimitatea laptopului meu.

Două poeme de Simina Seliștean

Simina Seliștean: „Scriu pentru că vreau să fiu ascultată și pentru că mi-am făcut din poezie un spațiu în care pot să expun lucrurile cu aceeași intensitate violentă la care se întâmplă. E o încercare de catharsis. (,..)

Un poem de Valentina Chiriță

Text scris de Valentina Chiriță după un retreat de dans-laborator de inspirație butoh, la Techirghiol, în august 2021, condus de Cosmin Manolescu și organizat de Fundația Gabriela Tudor.

Un poem de Teona Farmatu

B.C.: De ce scrii?
T.F.: Scriu, fiindcă așa s-a întâmplat (voiam să fiu prozatoare). Și fiindcă mă înspăimântă o groază de lucruri.

Kafka, despre social media și bucuriile simple ale vieții

Pandora M a tras cu tunul și a publicat vara aceasta o nouă ediție a capodoperei kafkiene prin excelență, jurnalul scriitorului praghez. Citiți mai jos câteva fragmente memorabile, în traducerea lipsită de cusur a lui Radu Gabriel Pârvu, și căutați volumul în librării.

Florentin Popa în dialog cu 15 scriitori români

Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Vlad Moldovan, Ruxandra Novac, Alex Ciorogar, Teona Galgoțiu, Andrei Doboș, Teona Farmatu, Vlad Drăgoi, Veronica Ștefăneț, Alex Văsieș, Raluca Boantă, Ioan Coroamă, Maria Miruna Solomon, Mihnea Bâlici, Jesica Baciu și Bogdan Coșa.

3 poezii de Mara Cioroianu

Bogdan Coșa: De ce scrii, ce vrei de la arta ta?
Mara Cioroianu: Sper să transmită mai degrabă un flux decât un posibil ,,Ce bine scrie asta”. Să empatizeze cu publicul, mai ales că nu vorbește întotdeauna despre empatie.

Două poezii de Anastasia Fuioagă

Anastasia Fuioagă: „Momentan scriu mai mult poezie, poate pentru că, sub aspect formal, simt că se potrivește mai bine cu ceea ce îmi impulsionează imaginația. „

Două poezii de Andreea Drăghici

Andreea Drăghici: „Scriu despre ce văd sau aud și uneori despre ceea ce simt. Deseori, merg pe stradă și aud o frîntură de conversație sau văd niște oameni care îmi atrag atenția într-un fel, îmi notez undeva ce-am văzut și am auzit și, la un moment dat, mă întorc la notițele acelea și le dezvolt. Alteori simt niște lucruri, iar scrisul este singura modalitate prin care pot face față acelor emoții. Inițial am vrut să spun că nu vreau nimic de la arta mea (plus că artă e un cuvînt mare pentru mine). Apoi mi-am dat seama că aș fi ipocrită zicînd asta. De fapt, vreau două lucruri de la ceea ce scriu – să mă ajute pe mine să trec prin momentele dificile, înțelegîndu-le și înțelegîndu-mă, și, dacă se poate, să le spună ceva și celor care citesc, să fie un loc de regăsire.”

Trei poezii de Adelina Pascale

Adelina Pascale: „Scriu rar, despre lucruri care mă liniștesc și lucruri care mă provoacă. Nu am liniaritate în scris, dar încerc o geografie a instrumentelor personale de disecție. În momentul ăsta parcurg Asia.”

Două poezii de Iris Nuțu

B. C.: De ce scrii, ce vrei de la arta ta?
I. N.: Ca să procesez tot ce mi se întâmplă, fac playlist-uri/soundtrack-uri pentru fiecare perioadă din viața mea – și scriu. Nu pot să nu scriu, cum nu pot să merg pe stradă fără muzică în căști, numai că scrisul propriu-zis seamănă mai mult cu procesul de deznodare a căștilor decât cu ascultatul. Mi-ar plăcea ca poemele mele să facă din timpul cuiva ce face muzica pentru mine cu timpul mort până la metrou.

Două poezii de Gabriela Vieru

B.C.: De ce scrii, ce vrei de la arta ta?
G.V.: Fiindcă e singura modalitate de a mă înțelege, de a înțelege ce mi se întâmplă, singurul mod prin care mă exteriorizez fără să mă simt expusă. Mi-aș dori ca în versurile mele să se regăsească și alți oameni și ca prin ele să mă fac înțeleasă mai bine decât aș face-o spunând direct ce si cum simt.

Două poeme noi de Florentin Popa

Florentin Popa e unul dintre cei mai inventivi poeți români contemporani; vestea că pregătește un volum nou ne găsește peste măsură de încântați.

Raluca Nagy are roman nou – și mișto, așa-i?

Cred că, spre deosebire de dată trecută, unde am vrut eu să fac ceva anume cu cartea pe care am scris-o, aici s-ar aplica mai degrabă principiul invers. Oricât de clişeu poate să sune, cartea asta a făcut exact ce-a vrut ea cu mine. În continuare, vă las spre lectură un fragment (deși cred că orice fragment din cartea aceasta mai rău bagă cititorul în ceață) pe care l-am ales special pentru DLITE, căci la Imperiali se vorbește limba lui Goethe.

Trei poezii de Dan Sociu

„Sînt poezii de adolescent scrise la maturitate, ca și cum conștiința mi s-ar fi dus pînă la capătul celor patru decenii de viață ale mele, s-ar fi izbit de marginea lor ca o bilă de mantă și s-ar fi întors pînă la 17 ani, s-ar fi revirginat, s-ar fi împrospătat, ar fi recăpătat pasiunea metafizică romantică, de care așa-zisului matur din mine îi e atît de sete după atîta apă existențială.”

Două poezii de Cătălina Stanislav

„De mult nu am mai citit o poezie care să-mi placă atât de mult: atât de matură, de profundă, de fucking sexy. Perfectă.” – Elena VLĂDĂREANU

„După ce mă întâlneam cu el, îmi tremurau mâinile şi mi le spălam” – un roman documentar de Dieter Schlesak pe care poate că nu l-ați citit

„M-am documentat şi am scris 30 de ani la acest roman: mii de documente, 88 000 de pagini ale procesului Auschwitz-ului, depoziţiile martorilor oculari, mă voi referi la ele, interviuri cu făptaşii etc. Capesius mi-a spus că, la unităţile SS de la Auschwitz, au fost 350 de germani din România, mulţi au fost în alte lagăre.” (Dieter Schlesak, într-un interviu apărut în nr. 9 (169) al revistei Contrafort)

Caius Dobrescu în dialog cu 10 tineri scriitori români

Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Raluca Nagy, Mihai Radu, Mitoș Micleușanu, Ana Maria Sandu, Horia Corcheș, Șerban Axinte, Maria Orban, Marius Weber, Mihnea Bâlici și Bogdan Coșa.

Ard pădurile, un roman de Paula Erizanu

Se spune că în 1899 a fost o cotitură a vremurilor, că în bezna ca melasa au început să apară fulgere întretăiate, fără legătură şi fără continuitate, intermitenţe interioare ale unor noi impulsuri şi vechi utopii. Socialişti utopici, bolşevici, narodnici, menşevici, aceşti purtători de noi-vechi impulsuri spre egalitate, fraternitate, libertate aveau să înainteze în anii premergători revoluţiei din 1917 printr-o lume care se schimba radical şi definitiv.

Fragment din monologul hârciogului, de Veronica D. Niculescu

„Veronica D. Niculescu a reușit ceva extraordinar cu Simfonia animalieră: să creeze limbaj, să facă una din proză, poezie și filosofie, să scrie, pe scurt, o micuță carte mare. O carte pe care o poți citi și reciti iar și iar, vorba lui Doinel, pe «repetă-te la nesfîrșit, nu te termina niciodată».” (Luminița Corneanu)

Ce le-aș lua copiilor de Iepuraș în 2021

Dacă aveți copii în clasele primare și nu știți cu ce să-i surprindeți de Paști, vă amintim cu bucurie că Editura Arthur a publicat anul trecut două cărți de povești ale celebrului Otfried Preußler, ambele reproducând fidel edițiile originale, ilustrate în România anilor ’80 – ceea ce vă va face fără îndoială să le răsfoiți și voi cu nostalgie

3 poezii de Amalia Cernat

Scriu pentru ca imi place sa pescuiesc si lustruiesc ce pluteste in capul meu. Vreau de la arta mea catre mine – ingaduinta de a se lasa invitata si prelucrata; catre ceilalti – sa placa, sa displaca, sa isi faca rostul.

Un poem de Miruna Vlada

Miruna Vlada pregătește un nou volum de poezii, intitulat „Prematur”. Poemul de mai jos, ține să menționeze autoarea, a fost scris în contextul retragerii recente a Turciei din Convenția de la Istambul.

7 poezii de Georg Trakl

Editura ART ne-a bucurat în 2020 cu o ediție bilingvă a poeziei lui Georg Trakl; selecția și traducerea, splendide, îi aparțin lui George State, care e responsabil și de transpunerea operei poetice a lui Paul Celan în limba română.

2 poezii de Georgiana Bădescu

Scrisul e inițial un act egoist la mine, scriu ca să îmi vorbesc, nu scriu având în minte un alt receptor decât pe mine, scriu pentru și din amintiri, incerc să ordonez timpul, copilăria îndeosebi, cel mai dezordonat, fragmentat și singular eveniment pentru mine.

3 poezii ezoezo – Vlad Moldovan

În „ezoezo” e mania versului scurt, alergie la lălăiala biografică, la darkoșenii, la autoîncântarea psihologizantă, iar rolul lui Vlad MD e cel al unui M.C./DJ ce se lasă sedus de propria muzicalitate. (Gabi Eftimie)

Teatru de citit de acasă

„Vizita bătrînei doamne”, de Friedrich Dürrenmatt a inspirat în 1964 o celebră ecranizare, în regia lui Bernhard Wicki, cu Ingrid Bergman și Anthony Quinn în rolurile principale. Înainte să căutați filmul însă, vă propunem să citiți chiar aici două scene din această comedie tragică – re-editată de Polirom în traducerea lui H.R. Radian.

4 poezii de Andrei Gamarț

Andrei Gamarț este unul dintre cei mai importanți pictori români contemporani. Din când în când, ce ajunge pe pânză își face loc și în versuri.

Daniela Krien: Literatura în caz de urgență

Ca regulă, unui roman „cu pretenții”, înecat până la final de brațele puternice ale ambiției scriitorului, îi prefer un roman „fără pretenții”, dus la capăt cu onestitate, cum este cazul și acestui volum.

O povestire de Cosmin Leucuța

Pentru volumul „Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii”, din care face parte povestirea pe care v-o propunem, Cosmin Leucuța a obținut Premiul „Tânărul Prozator al Anului 2020”, acordat în cadrul Galei Tinerilor Scriitori – Cartea de Poezie a Anului, ediția 2021.

„Cu mine”, o povestire de Diana Geacăr

Î: Știi ghicitoarea aia: ce are dimineața patru picioare, la prânz două și seara trei?
R: Da. Dar numai corpul femeii se transformă de-adevăratelea.
(Ghicitoare din folclorul monștrilor)

O nuveletă adorabilă care începe așa

Nu am prea des răbdare să citesc teatru, așa că volumașul de față a adunat ceva praf până să-l deschid și să realizez, spre încântarea mea, că nu e o piesă, ci un soi de micro-roman; pentru că, firește, Friedrich Dürrenmatt a scris cu succes și proză, nu doar teatru.

Sportul x poezia română contemporană – Essential Mix 2021

Înainte să citiți următoarea selecție-maraton din „Generația de aur”, cea mai recentă antologie de poezie apărută la noi, vă propunem să aflați și ce au declarat coordonatorii ei despre tematica aleasă și modul în care s-au oprit asupra celor 22 de autori.

O povestire de Simona Goșu

„[…] Uimire, plăcere și admirație – asta am simțit citind, recitind și povestind și altora aceste povestiri, printre cele mai bune scrise la noi în ultimii ani. Un debut memorabil, care – cred – va marca proza scurtă românească.” (Marius Chivu)

Scurt fragment din cea mai recentă nebunie de Bogdan Răileanu

„Să nu lași moartea să te găsească” este povestea lui Arhip, ciobanul care e posibil să fi adus la viață balada „Miorița”. El pornește în transhumanță alături de alți trei ciobani din Munții Vrancei spre cîmpie. Pe drum, cel mai tînăr dintre ei este ucis în condiții neclare. Datoria lui Arhip este acum să-l ducă pe tînărul mort înapoi în satul de munte, iar această călătorie se transformă într-o confruntare cu moartea care îl face pe cioban să-și împlinească destinul – să dea lumii o baladă și un mit fondator. Ca orice autor, Arhip e tentat să pună în poveste experiența lui personală cu moartea. Personajele vorbesc în numele lui. Asasinarea tînărului ciobănaș este doar un pretext pentru a scoate din adîncul lui Arhip un eu tulburat de prezența morții. Citiți mai jos un scurt fragment. Citiți AICI un interviu cu autorul.

Extraordinarul debut al Emei Stere

Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, la secțiunea Debut-Proză, Câştigătoarea Concursului de Debut al Editurii Polirom – 2020
Copiii lui Marcel e o carte grăsuţă şi în general veselă, la care am scris (de mînă), cu multe întreruperi, vreo nouă ani. Datorită sau din cauza ei am dezvoltat diverse obsesii, asupra cărora m-am documentat intens: trăitul într-o comunitate, cultivarea plantelor, teoriile conspiraţiei, oamenii care dispar… Ca Marcel însuşi, mi-am făcut în bibliotecă un raft de utopişti. Am strîns fotografii, am desenat, am făcut calcule şi tabele. M-am distrat foarte bine, ceea ce vă doresc şi dumneavoastră.” (Ema Stere)

Cei 5 nominalizați vorbesc despre Premiul Eminescu

Voiam să aflăm ce mai înseamnă Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu – Opus Primum pentru tineretul din ziua de azi, așa că le-am adresat următoarea întrebare celor cinci poete și poeți nominalizați la ediția de anul acesta: pentru ce anume ai renunța la această distincție (dacă, să zicem, ai ști că urmează s-o primești)?

Vântul, duhul, suflarea – un roman de Andreea Răsuceanu

„[…] există la Andreea Răsuceanu o seriozitate discretă a implicării, un dramatism al căutării de sine prin alții, motivat probabil biografic, un autenticism cu măști așadar, generator de atmosferă intensă, pe de o parte, creator de «lumi», istorii și geografii intime, pe de alta; un aliaj foarte special de M. Blecher și Gabriela Adameșteanu, într-o formulă proprie de «literatură spectrală»”. (Paul Cernat)

Trei poezii de Moni Stănilă

Î: Ce ai vrut de la arta ta în acest volum?
R: Să vorbesc tulbure despre lume și limpede despre suflet.

De citit când ai răcit

Pentru că e greu să fentezi iarna fără să te trântească măcar o viroză, e bine să ai pregătită o carte nici prea grea, nici prea fierbinte cu care să-ți faci de lucru până te poți da jos din pat.

Două poezii de Lucian Brad

Ce a ajuns să fie numit experiment literar suferă de superficial sau reducere la tematic. Un lucru bun că avem „Un om mai important decât oamenii”, unde autorii sunt puși nu doar în descrieri atmosferice și puncte de reflecție, dar în colaborare — oameni fizici care împreună obțin texte cu voci în contrast, dialog, progresie și paralel. (Claudiu Ioan Maftei)

Două poezii de Teona Galgoțiu

Un pic de teroare, un pic de ludic, niște rime neliniștitoare, niciodată însă prea dramatic, niciodată prea jucăuș, totul și toate într-un echilibru fragil pentru că fetița nu mai e acolo să țină lucrurile sub control și ceva se întâmplă. – Elena Vlădăreanu

Două poezii de Andrei Dósa

„Expectativa luminoasă” este cel mai recent volum de poezie al lui Andrei Dósa; a chapbook, cu ilustrațiile Alinei Andrei.

Ce să citești când nu mai ai chef să citești nimic

Într-o după-amiază am simțit că nu mai pot să lucrez; nu mai puteam să fiu atent la ce pigulisem până atunci. Se și întunecase parcă dintr-o dată, abia dacă îmi mai vedeam mâinile în lumina monitorului.

Un poem de Vera Ion

Scriu mai multe, în general scriu când se mișcă în mine niște lucruri și vreau să le înțeleg, proiectez în afară, asta mai ales în poezie. În film și teatru, scriu ca să creez o discuție despre emoții și lucruri care sunt importante, și, așa cum zicea marele Tricky, „I wanna touch other people like I’ve been touched”.

„Cititul e o vâjâială imediată, urgentă pentru mine, un mediu al excesului necesar”

Acum câteva zile a avut loc ediția inaugurală a clubului de lectură LESE, care s-a desfășurat online. Având-o pe poeta Cosmina Moroșan drept moderatoare, nu ne-a mirat să auzim că participanții s-au declarat încântați. Am invitat-o pe Cosmina să ne spună mai multe despre inițiativa Goethe Institut Bukarest, despre cartea pe care a ales s-o discute cu participanții la această primă ediție, de ce a fost atât de mișto, cum umblă vorba, ce mai citește în timpul liber, cum a devenit ea însăși o mare și înfocată cititoare, ce mai recomandă din această poziție, cum și despre necesitatea unui club de lectură în 2020, în pandemie, când lumea are destule pe cap.

Un poem de Toni Chira

Scriu pentru că mă simt inutil, pentru că singurele momente în care nu mă gândesc la asta sunt atunci când scriu.

Robert Musil și-a făcut un selfie cu noi (în 1930)

Literatura e mai șmecheră decât ne place să ne imaginăm, în special literatura bună, care știe lucruri vitale și, dacă suntem înțelepți, acceptăm că poate să vadă în viitor. În august, fie că închideți taraba și vă trageți la o parte câteva săptămâni, fie că rămâneți pe baricade, vă invităm să recitiți o super-carte; noi tocmai am făcut-o – și garantăm că merită.

Andrei Dósa are roman nou

„De mai mare dragul” este al doilea roman al lui Andrei Dósa, și abia așteptăm să-l recitim pe hârtie. Mai jos, un fragment.

Îndreptarul Goethe pentru admiterea la facultate

Zilele trecute am auzit din balcon discuția dintre un proaspăt absolvent de liceu și un pensionar; peste măsură de vorbăreț, acesta îi explica tânărului la ce facultate să dea dacă vrea să facă mulți bani, ce facultate e „frumoasă, dar prea grea pentru vremurile astea”, de ce să nu dea la Drept, unde și-ar găsi cu siguranță „o nevastă ca lumea” etc., și mi-am adus aminte de următoarea scenă din Faust. Traducerea îi aparține lui Mihail Nemeș și a fost îngrijită de germanistul Dan Flonta.

Bogdan Tiutiu – Frumusețea ta e dragostea din mine

Bogdan Tiutiu este unul dintre acei privilegiaţi care – even though the whole world is burning, vorba lui W.S. Merwin – păstrează o cheie (tot mai) rară de acces la fragmentele de întuneric şi linişte ale muntelui.  (Andrei Doboș)

Caragiale. Scrisoarea pierdută (fragment de roman)

Bogdan-Alexandru Stănescu a publicat anul trecut unul din cele mai originale romane pe care le-am văzut aruncate pe piață în ultima vreme. În caz că l-ați ratat, dat fiind că e deghizat în biografie romanțată I.L. Caragiale, vă invităm să aruncați un ochi peste frazele de mai jos.

O povestire de Maria Orban

„Mi-ar placea sa fiu o dronă în interiorul personajelor mele, să înregistrez tot felul de senzații si gânduri.”

Tu știi la ce reclame se uită copilul tău?

Luna aceasta recomandăm cea mai recentă traducere a Danei Verescu, un non-fiction a cărui lectură s-ar putea dovedi salvatoare pentru generațiile care vin. Ca să vă faceți o idee, am selectat un capitol – pe cât de scurt pe atât de intens.

„Nu mă vede nimeni. Asta îmi place la mine cel mai mult.” – Lavinia Braniște experimentează

Șase oameni așteaptă de mult timp, în locuințele lor, un viitor în care se vor putea întâlni și vor fi împreună. Singurătatea se adâncește și scoate la iveală nostalgii, anxietăți, frici. Însingurarea îi forțează să descopere noi moduri de exprimare, la care apoi vor fi nevoiți să renunțe. Citiți mai jos fragmente din textul spectacolului Exeunt, pe care îl puteți urmări online, marți, 9 iunie, începând cu ora 20.

Must read: 4 poeme inedite de Ruxandra Novac

„Poezia Ruxandrei Novac scapă unei clasări în pluton tocmai pentru că nu mimează disperarea, cum nu mimează nici ironia față de propria disperare.” – Andrei Bodiu (2004)

Sputnik în grădină – trei poezii de Gabi Eftimie

„Faţă de poezia care a consacrat-o pe autoare, Sputnik în grădină aduce o răsturnare la nivelul percepţiei spaţiului, claustrarea facând loc unei deschideri rezonante. Tipul de observaţie practicat aici de Gabi Eftimie instituie nişte standarde de precizie senzorială necunoscute pînă acum în poezia română contemporană.” – Andrei DOBOȘ

Cel mai frumos Sebald e cel pe care l-ai uitat în mașină

Întâmplarea a făcut să uit de ultimul Sebald până deunăzi, când am dat peste el, călduț, în torpedo – îl lăsasem acolo în ideea că o să-l citesc în natură, oprit pe vreun drum județean, departe de furtuna COVID-19 care se întrezărea la orizont. Nu mi-a trecut prin cap că n-o să mai circul decât unsprezece kilometri în următoarele două luni. Chiar dacă auzeam, vinovat, cum se dezgheață în pungi produsele congelate, am întârziat în parcarea din spatele blocului, lângă tufele de buxus, și nu m-am dat jos până n-am terminat prima din cele patru povestiri lungi, „Dr. Henry Selwyn”, din care puteți citi aici un fragment. A fost cea mai frumoasă călătorie bi-lunară la supermarket.

Fotocrom Paradis – două poezii de Deniz Otay

„Fotocrom Paradis este un volum de poeme absolut superbe. Vocea de siri în epifanie m-a rupt. După ce am citit am rămas cu o stranie senzație de nostalgie cumplită după niște lucruri pe care nu le-am trăit niciodată. Și nu mai am chef să zic nimic deștept/teoretic. Superbe.” – Ștefan BAGHIU

Thomas Mann vs. Carantina, 1-1 la pauză

Dat fiind că limitările pe care suntem nevoiți să le acceptăm în această perioadă au calitatea de a influența în special modul în care percepem timpul, ne-am amintim un fragment din romanul „Muntele vrăjit”

Puglia – un poem de Alex Văsieș

„Cele mai frumoase lucruri pe care le-am auzit din partea oamenilor care au citit din cărțile mele au fost că au ațipit imediat după ce au terminat de citit.
Și că în vis le-au apărut fragmente de întîmplări care prindeau sens doar într-o altă dimensiune, superioară. Și nu o puteam pătrunde. Întîmplările îmi erau parcă povestite. Cuvintele așezate pe o partitură a unei melodii noi, ritmată perfect.
Sau că plecînd într-un orășel nordic, să zicem în Bergen, au luat o singură carte cu ei.”

3 poezii de Georgiana Bozîntan

B.C.: De ce scrii? Ce vrei de la arta ta?
G.B.: E o încercare de a stabili un echilibru cu non-umanul (aș vrea să evit cuvântul criză, sincer).

Lecția de creative writing: Peter Handke

Cursurile de scriere creatoare sunt bune, mai ales dacă ești la început de drum; dar, cum scrisul e o meserie care se fură, orice scriitor vă va spune că nimic nu înlocuiește cititul atent, cu creionul în mână. În acest sens, astăzi vă propunem un fragment deosebit de ofertant de Peter Handke – că tot a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură anul trecut:

#whateverest: Ce mi-am notat de-a lungul timpului în telefon (III)

În rubrica sa Whateverest (intitulată așa în cinstea documentarului realizat de Kristoffer Borgli), Bogdan Coșa abordează teme conexe literaturii. Puse împreună, aceste episoade aduc în fața cititorilor un fals jurnal al tânărului scriitor român contemporan, cu frământările și micile lui reușite.

Veronica D. Niculescu are roman nou – citiți aici un fragment

Toți copiii librăresei este un cîntec al însingurării și-al dragostei care poate fi aducătoare de moarte, din vremurile trăite de cei ce-au fost tineri în anii ’80. Un cîntec pe-al cărui fundal este etalat un întreg evantai de povești cu copii.

3 poezii de Diana Cornea

Pentru mine scrisul e un jurnal de stimuli și imagini. Lucruri personale estetizate. Din exterior spre interior.

Cu 1 poem de Bogdan Ghiu orice e posibil

Bogdan Ghiu scrie și publică poezie, eseuri (despre literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură, teoria și pedagogia traducerii, politică) și traduceri din filosofia și literatura franceză. În momentul de față susține două rubrici săptămânale (în Observator cultural și pe LiterNet) și o rubrică cotidiană despre oraș (la Radio România Cultural).

3 poezii de Timotei Drob

O iubire care năclăiește paginile acestui volum, care va amărî pântecul tău, dar care pre limbă va fi dulce ca mierea.” (Florentin Popa)