Biblioteca Goethe Institut Bucuresti

Biblioteca Goethe Institut Bucuresti

Ileana Negrea și Vlad Viski despre Festivalul Queer de Literatură „Contrar Așteptărilor” (23-25 Martie)

Ileana, ești co-curatoare a Festivalului de Literatură Queer din partea Asociației MozaiQ LGBT, iar literatura queer a luat naștere pe un teren mai curând arid în România, cum este literatura queer autohtonă și de ce nu se prea vorbește de ea? Cum s-a dezvoltat în ultimii ani? Ileana Negrea: Literatura queer înfățișează lumea privită prin lentila queerness-ului, este o critică adusă structurilor heteronormative și o rescriere/desființare a ierarhiilor și a sistemelor care ne discriminează, ostracizează, reduc la binaritatea masculin-feminin, bărbat-femeie, heterosexual-homosexual. Literatura queer este una a fluidității, a schimbării. Și, cel mai important, ea este un instrument de autoreprezentare – prin cuvântul scris redăm și imaginăm lumi în care suntem personaje centrale, în care temele care ne privesc sunt puse în lumină. Literatura queer locală este cumva la începuturi, ca vizibilitate. Pentru că am fost ignorate, ignorați, ignoratx atâta vreme, a lipsit și această formă de reprezentare. Ieșirea din invizibilitate a fost marcată și în scris și, mai ales, prin scris. Persoanele care au ales să scrie s-au hrănit, întrucâtva, din schimbările sociale. Iar scrisul, publicarea acestor texte, a contribuit la aceste schimbări, crescând vizibilitatea comunității din care facem parte, repoziționând oglinda în care nu ne mai vedem singure, singuri. Dezînsingurarea cred că este cel mai puternic atribut și atu al acestei literaturi. Literatura queer autohtonă este diversă: avem literatură LGBT+ și literatură queer. Prima nu contestă neapărat regulile sociale, își dorește includere, apartenență. Cea de-a doua rescrie complet regulile jocului, e intersecțională, chestionează și oferă noi răspunsuri. Ambele sunt

Katharina Eismann – poeta din spatele cortinei

De peste trei decenii, Zilele Literaturii Germane în Reșița oferă o platformă de dialog scriitorilor și scriitoarelor de limbă germană din România și din Germania. În articolul de mai jos, Nora Iuga povestește despre întâlnirea cu colega de breaslă Sigrid Katharina Eismann, al cărei roman Nava spațială ardeiul/ Das Paprika Raumschiff a apărut în anul 2020 la editura Danube Books. Este un roman despre copilăria petrecută în Timișoara și despre emigrarea ulterioară în Germania.

 Privirea celuilalt – România prin ochii autorilor emigrați în Germania

Ce se întâmplă cu copiii care se mută împreună cu părinții lor într-o altă țară, o altă cultură, o altă limbă? Se trezesc deodată împărțindu-și existența între două limbi, două culturi , două identități. Cuvinte precum patrie sau străinătate devin neclare, iar în scrierile lor persistă întrebarea despre cum ar fi arătat viața pe care au lăsat-o în urmă.