Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
dlite_icon_organic
© Goethe-Institut

Cărți, călătorii, hărți, vise

Vă plac poveștile despre călătorii și țări îndepărtate, pline de aventuri, care se termină cu întoarcerea reușită acasă? În fantezie, pornim la drum alături de erou, urmând un fir prestabilit al narațiunii. Uneori găsim în carte o hartă care ne ajută să ne orientăm în spațiu. Pentru călătoriile imaginare nu există limite: cu degetul pe harta lumii sau pe harta orașului se poate ajunge oriunde. Să pornim, așadar, la drum cu ajutorul următoarelor șapte cărți:
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Măsurarea lumii, de Daniel Kehlmann
Romanul este o ficțiune istorică despre viața matematicianului și astronomului Carl Friedrich Gauß și a naturalistului Alexander von Humboldt. Cu ajutorul expedițiilor pe care le întreprinde, Humboldt reușește să împingă granițele lumii dincolo de ceea ce era cunoscut la vremea sa și pune bazele fitogeografiei. De cealaltă parte Gauß, geniul matematic, dezvoltă noi metode de măsurare a lumii, fără să se clintească măcar din Göttingen. Farmecul romanului lui Kehlmann constă în alăturarea acestor două personalități atât de diferite, cu viziuni diametral opuse asupra vieții, dar care se completează atât de bine unul pe celălalt.
 
Drumul scurt spre casă, de Catalin Dorian Florescu
“Drumul scurt spre casă” este un roman de tip roadmovie, care îl poartă pe cititor de la Zürich prin Viena și Budapesta până în România și, în cele din urmă, pe malul Mării Negre. Povestirea are toate ingredientele ce țin de acest gen: ritm alert, umor și o melancolie nonșalantă, tipică vieții de nomad. Ovidiu, naratorul acestei povestiri, pornește într-o călătorie înspre Estul sălbatic, călătorie ce coincide cu o revenire asupra propriului trecut. Acel “odinioară” devine un fel de Mecca, atât pentru narator, cât și pentru celelalte personaje ale romanului. Ovidiu își dorește să reviziteze locurile copilăriei, pe care și le amintește ca fiind pline de farmec și magie, în speranța că această incursiune îl va ajuta să se ancoreze mai bine în lume. Dar, odată ajuns pe meleagurile pe care le părăsise cândva, realizează că nimic nu mai este la fel și că a devenit emigrant în propria sa viață.
 
Jim Năsturel și Lukas, mecanicul de locomotivă, de Michael Ende
De pe minuscula insulă Lummerland, doi prieteni pornesc într-o călătorie plină de aventuri, care îi poartă pe mare înspre China, prin munți înspre deșertul “Sfârșitul Lumii”, până în orașul dragonilor și, în cele din urmă, înapoi acasă. “Lummerland este o insulă din Oceanul Fantastic, situată în arhipelagul Viselor, undeva la jumătatea drumului între Utopia și Liliput.”
Această carte și-a pus amprenta asupra multor generații de cititori mici și mari din Germania.
 
Cele șapte vieți ale lui Felix K, de Jan Koneffke
În toamna anului 1934, Felix Kannmacher se refugiază din Germania nazistă în România cu ajutorul pianistului Victor Marcu și devine “guvernanta” Virginiei, fiica acestuia . Atunci când se trezește concediat pe neașteptate, Kannmacher se simte deodată singur printre străini. Sub o falsă identitate încearcă să răzbată în țara adoptivă: ocupând un post de chelner în cel mai mare cazinou bucureștean, ca secretar al naziștilor sau refugiindu-se într-o mănăstire de la marginea munților Carpați.
La baza romanului stă o muncă minuțioasă de cercetare pe care Jan Koneffke a făcut-o în România. Mai mult decât atât, autorul a încercat să găsească un răspuns la întrebarea legată de criza identității ce poate surveni odată cu adoptarea unei noi cetățenii.
 
În pădurea de metropole, de Karl-Markus Gauß
Autorul este considerat un „specialist al tărâmurilor îndepărtate”. Această carte este o narațiune grandioasă despre o călătorie care ne poartă din Burgundia până în Transilvania, printr-un mic orășel din Turingia și până pe o insulă din Grecia. Este o cronică de călătorie în treisprezece capitole care se abate scurt pe străzile Bucureștiului, poposește în țara Nimănui la granița dintre Slovenia și Croația, pentru a porni apoi pe urmele sunetelor din Istanbul, sfârșind în tăcerea unui cimitir militar din Italia. Este o istorie a Europei cum nu a mai fost scrisă până acum, bogată în referințe culturale și conexiuni neașteptate.
 
Paradisul este în America, de Karin Gündisch
Emigrarea presupune, de regulă, o călătorie fără bilet de întoarcere, scopul fiind acela de a găsi în străinătate o nouă patrie. “Bunicul luase cu împrumut o hartă de la profesorul meu, iar seara, mama, Regina și cu mine stăteam în fața ei și eu parcurgeam cu degetul traseul de călătorie. În curând spuneam ca pe o poezie toate popasurile din călătoria prin Austo-Ungaria, Imperiul German și Statele Unite …”. Johann scrie povestea emigrării familiei sale pentru a nu-și uita țara de origine.
 
Inelele lui Saturn, de W.G. Sebald
Sebald spune povestea unei drumeții pe coasta de Est a Angliei în august 1992, iar narațiunea se împletește cu întâmplări istorice și biografice ce depășesc ținutul respectiv. La un an după călătoria în sine, naratorul își întregește jurnalul, inserând în povestire informații documentate înainte și după acest episod. Ia astfel naștere un jurnal de călătorie care, pe lângă informații turistice, conține mai multe trimiteri la istorii și fapte biografice ce leagă comitatul Suffolk din Anglia de restul lumii prin redarea unui șir de atrocități din istoria universală.
În luna mai, are loc la Goethe-Institut proiectul interdisciplinar „Fără frontiere”.
-> Găsiți aici mai multe cărți despre călătorii și hărți

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Citește mai mult:

Mara-Daria Cojocaru: Îndreptar pentru ultimul om

Mara-Daria Cojocaru s-a născut în 1980 la Hamburg. Este scriitoare și predă filosofia la universitate. Abordează în tradiția pragmatismului tematica eticii animale și politice. Scrie în compania animalelor. Personal gândește mai puțin în termeni de activism și potențialism – motiv pentru care câinii ei o consideră dubiosă. Cu toate acestea încă se joacă cu ea.

Doina Ruști: „Ne așteptăm ca în primul rând cititorul de proză eliadescă să se îndrepte spre noi”

Recent, a apărut volumul „Treisprezece. Proză fantastică”, în colecția „Biblioteca de proză contemporană” de la editura Litera. Treisprezece scriitori semnează povestiri în registru fantastic, abordând varii teme, de la hibridul monstruos la granița labilă dintre viață și moarte ori la condiția de fantomă prinsă între lumi. Cei treisprezece prozatori sunt (în ordinea apariției în volum): Pavel Nedelcu, Bogdan Răileanu, Iulia Micu, Lucian Mîndruță, Mihai Ene, Cosmin Leucuța, Doina Ruști, Tudor Ganea, Alexandru Trușcă, Mihail Victus, Octavian Soviany, Iulia Pană, Radu Găvan. Un dialog cu scriitoarea Doina Ruști, coordonatoarea colecției „Biblioteca de proză contemporană”:

Două poezii de Iris Nuțu

B. C.: De ce scrii, ce vrei de la arta ta?
I. N.: Ca să procesez tot ce mi se întâmplă, fac playlist-uri/soundtrack-uri pentru fiecare perioadă din viața mea – și scriu. Nu pot să nu scriu, cum nu pot să merg pe stradă fără muzică în căști, numai că scrisul propriu-zis seamănă mai mult cu procesul de deznodare a căștilor decât cu ascultatul. Mi-ar plăcea ca poemele mele să facă din timpul cuiva ce face muzica pentru mine cu timpul mort până la metrou.