Bunicului, un roman care cântărește și arhivează cu luciditate ceva ce multora dintre noi ne e cunoscut, direct sau de la mesele de sărbătoare în familie: nostalgia celor care, uitându-se în urmă, recunosc că au trăit o viață bună între parantezele comunismului.
Citește aici un fragment din acest roman-tur de forță al vieții satului românesc sub Ceaușescu.
Citește aici un interviu cu Mihai Duțescu.
Mamei, un roman straniu, seducător, din care am citit doar treizeci de pagini, dar în picioare, că abia l-am luat – sună foarte bine și promite mult.
Credeți-ne pe cuvânt. Revenim cu un fragment cât de curând.
Tatălui, aceste oscilații fericite între nostalgie și prospețime, între muzica pe care o auzeam la radio în anii ’90 și vocile sintetizate pe DJ seturile de azi.
Citiți aici un astfel de poem-mix.
Partenerului, un roman mișto, plin de umor, cu adevărat festiv.
Citește aici un interviu cu autorul/autoarea/colectivul care a făcut posibilă nebunia asta de carte – căci nu se știe cine e Liviu Diamandi.
Surorii, unul din cele mai mișto debuturi în poezie din ultimii ani.
Citește aici două texte din cartea Cătălinei Stanislav.