Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
dlite_icon_organic
Iris Nuțu | © Alberto Groșescu.

Două poezii de Iris Nuțu

B. C.: De ce scrii, ce vrei de la arta ta? I. N.: Ca să procesez tot ce mi se întâmplă, fac playlist-uri/soundtrack-uri pentru fiecare perioadă din viața mea – și scriu. Nu pot să nu scriu, cum nu pot să merg pe stradă fără muzică în căști, numai că scrisul propriu-zis seamănă mai mult cu procesul de deznodare a căștilor decât cu ascultatul. Mi-ar plăcea ca poemele mele să facă din timpul cuiva ce face muzica pentru mine cu timpul mort până la metrou.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Nume: Iris Nuțu
Data nașterii: 24 februarie 1996
Locul nașterii: Piatra-Neamț
Domiciliu actual: București

EARTH FROM SPACE

Există lucruri pe care nu-mi fac griji c-o să uit să le scriu,
stele căzătoare pe care le văd fără să le caut
sau oameni care aleargă în camere alăturate
după cărți din care să-mi citească
în mijlocul unei conversații
de parcă de asta ar depinde totul.

Există și zile ca asta, în care vremea de-afară
arată și se simte de parcă am fi într-un film,
dar când se face verde la semafor mă întorc la 180°
și fug înapoi înăuntru, apoi verific toate mesajele
din bara de notificări.

Citesc undeva că Stația Spațială Internațională
are o viteză orbitală de 7,67 km/s și că de pe ea se văd
în total treizeci și două de apusuri & răsărituri într-o zi.

Cu peste 2700 km/h, ISS înconjoară Pământul
o dată la 92 de minute și tot nu poate cuprinde
tristețea cu care Micul Prinț a privit
cele patruzeci și trei de apusuri
sau cea cu care mă uit acum la Pământ
pe NASA Live Stream, dar mă uit în continuare
și pentru prima dată văd răsăritul
de la 438 km altitudine, văd marile orașe ale lumii
sclipind în Cosmos cu strălucirea aurului
care lipește cioburile vaselor japoneze de lut,
văd Aurora Boreală, cu frumusețea ei LSD – și norii,
pe care îi privesc așa cum îmi ascult vocea într-o înregistrare.

Cât de departe sunt toate acestea și totuși imaginea lor
îmi luminează fața în întunericul care s-a lăsat în dormitor
nestingherit, ca o iederă neinvitată și de neoprit.

Există atâtea tipuri de apropiere și depărtare.
Au fost nopți în care ne-am ținut respirația
și ne-am încetinit inimile încercând să dăm ploaia mai tare,
dar azi ne-am bucurat la telefon de aceleași tunete și fulgere
cu o fracțiune de secundă în reluare
și am numit asta împreună.

FOTOTROPISM

Un pumn de bijuterii încâlcite
adus de sora mea în bagajul de cală
de la un capăt al continentului
la celălalt
ajunge în mâinile mele.

Sora mea știe că ordinea în lucruri
îmi pune ordine în gânduri,
la fel cum și eu știu
că pumnul ăsta de bijuterii
e doar un pretext pentru total altceva,
o simulare, poate: cum ar fi oare
doar de data asta
altcineva să fie in charge.

Deznod și vorbim până răgușim
în casa pe care dintre noi toți
numai eu n-o am la adresa din buletin –
eram cinci, de când zic că mă ocup
de asta am devenit șase
și nici măcar n-a fost o surpriză,
aș fi avut timp.

Gesticulăm până ne dor brațele,
tatuajele cu coordonatele geografice
ale apartamentului din care am ieșit
pentru totdeauna și-am intrat
în altă viață s-au înverzit
și tot nu au reușit
să acopere urmele.

Tot ce deznod peste noapte
sora mea leagă înapoi
peste zi și până apune soarele
mâinile mele cu unghii mai scurte
decât dimineață se întind înspre ea
ca o plantă care crește strâmb
încercând să atingă locul
în care peretele întâlnește lumina.

Bogdan Coșa
Bogdan Coșa
Bogdan Coșa este scriitor. Vezi „Cât de aproape sunt ploile reci” (Editura Trei, 2020).
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Citește mai mult:

Două poezii de Anastasia Fuioagă

Anastasia Fuioagă: „Momentan scriu mai mult poezie, poate pentru că, sub aspect formal, simt că se potrivește mai bine cu ceea ce îmi impulsionează imaginația. „

Teodora Vasilescu: „Puterea celorlalți de a schimba poveștile”

Teodora Vasilescu a debutat cu volumul de poezie „Fragil și aproape absurd” la editura Tracus Arte. Cosmin Perța a scris despre acest volum pe coperta a patra: „Un volum de debut scris cu siguranța, tensiunea și limpezimea la care puțini poeți ajung și pe care eu aș miza oricând.”