© Florin Buzdugan

Florin Buzdugan: Tentativ, pentru Paul Celan

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitorul și traducătorul Florin Buzdugan, care dialoghează în textul său cu Paul Celan:

când și cum iese sinele din poezie? prin ce categorizări și procese cognitive iese

Spinul, se întrezărește?

ce este Spinul; cum ai inventat limbajul acesta rezistent la translatare?

recunosc, am scris un eseu despre tine, domnule Celan, cu mare emoție și timiditate, căci

din poezia ta nu am prins Istoria; nici istoria ta; am încercat să cuprind biosul, dar nu am prins

decât imaginea

plasticitatea

rezonanța

aș vrea să te pot citi în tihnă, în limba ta nativă; orice act de traducere, oricât de fidel, cum ai

reușit tu să faci asta,

nu va reuși să cuprindă sensul.

 

cine ești? cum te-ai construit? oglinda a fost fisurată; a fost mersul vieții potrivnic ție? cum l-ai

îmblânzit?

ți-ai trăit viața to the highest degree of intensity & to the core of the fibre?

 

cum ți-ai construit limba? când ai pus ultima cărămidă a turnului babel în care ne-ai invitat?

rănile au supurat întruna, nu cred să fi reușit să scoți ghimpele rănii

(despre care citesc într-o carte dedicată ție)

 

Și ar fi atât de multe întrebări pe care să ți le pun să mă lămurești; nu cred că am reușit să te

înțeleg vreodată complet, fiindcă ești în continuă devenire în mintea mea; dar să știi că sunt mulți

oameni care au reușit sau încearcă să te înțeleagă; iar datorită lor, puțin câte puțin mă înțeleg și

pe mine înțelegându-te pe tine înțeles de ei.

 

dar limba ta prin ei nu e limba ta nativă, limba ta maternă; în orice caz, mă opresc aici, ca să nu mă repet

citându-te:

„Ginsterlicht, gelb, die Hänge
eitern gen Himmel, der Dorn
wirbt um die Wunde (…)” 1


1 „Matière de bretagne”, citat de Anne Carson (1999)

 

Andra Rotaru
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n. 1980) a realizat proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). Volume publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005), Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă (En una cama bajo la sábana blanca, editura Bassarai, 2008). În 2018, Lemur a apărut la editura americană Action Books (traducere de Florin Bican). Volumul Tribar a apărut în Germania, la ELIF VERLAG, în traducerea lui Alexandru Bulucz (2022). De asemenea, a apărut în SUA, la Saturnalia Books, traducere de Anca Roncea (2022).

Citește mai mult:

Contradicția care există între doi termeni

„Dacă Paul Celan ar fi în fața ta, ce l-ai întreba? Ce crezi că ți-ar răspunde? Cum ți-ai răspunde tu însuți acestei întrebări?” În 2020, anul în care se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Paul Celan, continuăm această serie de întrebări și răspunsuri cu Alexandru Bulucz, poet și traducător.

nicio femeie

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu poeta Mina Decu, care pornește de la texte de Thomas Bernhard.

Poeme de Emilian Galaicu-Păun

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitorul și editorul Emilian Galaicu-Păun, care pornește de la texte de Paul Celan.
Poemele următoare sunt din volumul „A(II)Rh+eu / Apa.3D”, Editura Cartier, 2019.

Ana Săndulescu: „Scriind înțelegem cu toții mai bine viața”

Ana Săndulescu a publicat volumul de poezie „La topirea ghețarilor”, la Casa de Pariuri Literare, o carte „sub presiunea ororii de a nu pierde controlul asupra realității”, în care „umanul încă tresare, încă reacționează, încă se împotrivește propriei topiri”.