© arhiva autoarei

Frunze, focuri și animale moarte

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea Ligia Pârvulescu, care pornește de la texte de Hermann Hesse, Erich Maria Remarque și Johann Wolfgang von Goethe.

lumină agățată de colțuri

ultimă forțare a după-amiezii 1

 

împăcarea, absența durerii, zilele suportabile, ce trec furiș, în care nici durerea,
nici plăcerea nu îndrăznesc să ridice glasul, când totul vorbește în șoaptă și se strecoară în
vârful picioarelor 2

am spus
nici aici, nici acolo
nu se știe când sau dacă

 

ziua trecuse la fel ca toate celelalte; o păcălisem, o omorâsem și pe aceasta, încetișor,
cu primitivitatea și timiditatea artei mele de a-mi duce traiul 4

 

atunci aveam un acum: cerul, marea și corpul –

o casă pustie și caldă prin care

vara trecea orbită de lumină 5

 

(zidul vechiului așezământ cu străvechea lui culoare verde-cenușie spălată de ploi,
pătată, zidul din ale cărui crăpături și semne încrustate de intemperii puteai să-ți
imaginezi mii de fresce) 6

 

spre toamnă podeaua începuse

să scârțâie

ce altceva în depărtare

orașe unde se întâmpla viața: ritmuri alerte, străine de

lentoarea pământului

creștea sub podea împingea

dușumeaua și nopțile

mă trezea scormonitul ființelor de dedesubt 7

 

eu-ul meu din acel moment se sfărâma în cioburi […] o parte din viața mea pe care o
cultivasem cu grijă și o îndrăgisem în mod deosebit mă trăda și se despărțea de mine 8

 

afară se pregătea toamna pe înserat

se săpau locuri pentru

frunze și focuri și animale moarte 9

 

peretele întunecos de piatră mă privea indiferent, închis în sine, în întunericul înserării,
afundat adânc în visul său 10

 

am văzut-o pe terasă – o stare umflată

de care lumina se ținea cu ultimele puteri;

pielea plesnea pe ea

peste puțin avea să fete

burta i se mișca încontinuu

m-a privit

n-a scos un sunet 11

 

toate creaturile, chiar și cea mai simplă în aparență, poartă deja o vină, sunt divizate în
mii de părți 12

 

m-am retras

într-o cameră doar a mea13

 

aș vrea să spun ce-mi trezește culoarea asta care împresoară pereții […] culoarea
constantă, nocturnă – memoria pare să se scufunde în ea 14

 

negru și umed și rece

fără lumină nu se auzeau

am ieșit – terasa briza

vara pe ducă și starea

grasă nemișcată

peste tot cu privirea noaptea

altceva sub pământ

podeaua n-a mai scârțâit strânsă pe o margine de

pat un colac de brațe

am urmărit pâlcuri de întuneric 15

 

dintr-o dată, lucruri mici începuseră să-mi vorbească 16

 

un întuneric m-a atins într-o doară 17

 

era atât de schimbat din cauza tăcerii, încât abia l-am mai recunoscut 18

 

n-a durut doar o cameră

s-a închis aș fi redeschis

dacă aș fi știut că există

mai bine așa încolăcită

nu mă mai atingea nimic 19

 

cu brațele deschise stăteam pe marginea abisului și respiram mireasma din adâncuri 20

 

aș fi uitat că eram dar au venit ceilalți

eu lungită lângă grasă burta nu i se mai mișca

mă privea blând un miros dulceag

învelea casa pielea mea întinsă și netedă și parfumată

îmi aminteam: 21

 

este iulie. ce te mișcă, pe mine mă lasă indiferent. pari să aparții acelor specii care
posedă propria grație și gestica amănunțită a ferocității
22

 

apoi nimic – veniseră

era deja bine nu

am simțit

ne-au cărat într-o roabă

grasa și eu înghesuite

până la margine spuneau că

puii ei muriseră în burtă de mine

n-au zis au dat din cap mi-au frânt

câteva oase să încap mai bine

în locul pentru ars

frunze și animale moarte 23

 

am putut simți refluxul, indiferent de câte obloane au fost trase 24

 

ne-au acoperit de pe o zi pe alta

venise un septembrie

cald obosit lumina trecea greu

printre frunze o erupție pâlpâitoare 25

 

mă simțeam ca și cum aș fi traversat un pod înalt, dintr-o parte în alta a vieții mele,
știind că podul avea să se prăbușească în urma mea și că nu mă voi mai putea întoarce
vreodată înapoi 26

 

nu am simțit focul am recunoscut mirosul

de fum mi-am amintit

foșnetul focurilor aprinse

la malul mării până târziu

ceilalți au stat lângă

apoi s-au îndepărtat

în noaptea caldă de toamnă 27

 

o paloare mediteraneeană, […] noaptea mai calmă decât dimineața 28

 

lângă noi s-au așezat câinii –

căldura boturilor deasupra

și iarna 29

 

acolo zăcea tinerețea mea îngropată 30

 

rece dar a trecut primăvara

glasuri noi lângă o casă mică pustie – trupul

din care vara s-a scurs repede

și de data asta cu oameni animale

lumină ce respira obosit 31

 

zile fără dureri adevărate, fără griji adevărate, nebântuite de suferință și deznădejde
vedeam acum din nou cum vechiul zid stătea învăluit în pace, dar ceva se schimbase,
pe la mijlocul lui am zărit un portal mic și drăguț, cu un arc ogival, și m-am zăpăcit, căci
nu-mi dădeam deloc seama dacă portalul acesta existase acolo dintotdeauna sau
fusese adăugat 32

 

îmi aminteam scârțâitul podelei privirea grasei

 

știam urmarea

dar nimic n-a scrâșnit

aveau să vină ceilalți m-am închis

cu grasa în camera numai a mea

să ascultăm

mai bine tăcerea 33


1 Ligia Pârvulescu
2 Hermann Hesse
3 Ligia Pârvulescu
4 Hermann Hesse
5 Ligia Pârvulescu
6 Hermann Hesse
7 Ligia Pârvulescu
8 Hermann Hesse
9 Ligia Pârvulescu
10 Hermann Hesse
11 Ligia Pârvulescu
12 Hermann Hesse
13 Ligia Pârvulescu
14 Andra Rotaru
15 Ligia Pârvulescu
16 Erich Maria Remarque
17 Ligia Pârvulescu
18 Erich Maria Remarque
19 Ligia Pârvulescu
20 Johann Wolfgang von Goethe
21 Ligia Pârvulescu
22 Andra Rotaru
23 Ligia Pârvulescu
24 Andra Rotaru
25 Ligia Pârvulescu
26 Erich Maria Remarque
27 Ligia Pârvulescu
28 Andra Rotaru
29 Ligia Pârvulescu
30 Erich Maria Remarque
31 Ligia Pârvulescu
32 Hermann Hesse
33 Ligia Pârvulescu

Andra Rotaru
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n. 1980) a realizat proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). Volume publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005), Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă (En una cama bajo la sábana blanca, editura Bassarai, 2008). În 2018, Lemur a apărut la editura americană Action Books (traducere de Florin Bican). Volumul Tribar a apărut în Germania, la ELIF VERLAG, în traducerea lui Alexandru Bulucz (2022). De asemenea, a apărut în SUA, la Saturnalia Books, traducere de Anca Roncea (2022).

Citește mai mult:

Poeme-melanj de Emanuela Ignățoiu-Sora

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem poeme în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea Emanuela Ignățoiu-Sora, care pornește de la texte de Ingeborg Bachmann.

Claudiu Komartin: poeme inedite

Vă propunem astăzi câteva poeme scrise de Claudiu Komartin, care au avut drept sursă de inspirație elemente din spațiul cultural german. De asemenea, acestea au putut fi urmărite în versiunea video, în cadrul proiectului DLITE Essential Mix – Ziua Internațională a Poeziei.

„capăt” de Ioana Vintilă

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea Ioana Vintilă, care pornește de la texte de Rainer Maria Rilke.