GRANDE EMOZIONE
1.
Pune capul peste palme, sare puțin din matcă
înainte să schelălăie pestriț
în inimă tresaltă un ceai fierbinte, destul de asemănător
cu energia parlamentului
din scara blocului nou-nouț. Verbalizez sfios și mă tem în continuare
de zgomote obscure
în casă, locuind singură și nedorindu-mi asta
decât pe jumătate
foarte aproape de minte te simt și pe tine,
dar nu de-ajuns de aproape, ca să-mi fac un viitor
mental împreună.
Suport proiecții mici, odată ce-s gata,
Sunt senină și radiez de fericire
Sunt senină și ascult de oameni apropiați
Sunt senină și mă pot gândi la viitor.
Am vrut să vizitez pădurea hoia
am vrut, deci. Doar că, na, am o frică indusă
de realismul hipertrofiat
și s-ar putea să devină chiar frică adevărată
și nu mai pot fi senină de-a binelea
în caz că
ce trăiesc acum are explicații
mai adânci
destul de adânci, încât să ne ferim de aproximație.
2.
Mama e aici și mă așteaptă pe șine
ceva strict și frumos mă cucerește.
Îmi prinsesem puțin cotul în fermoar, afectiv
mă deschid încercând să-mi
închid rucsacul.
E un tip subțirel mai încolo, îl ocolesc cu mâinile în buzunar
și capu-n pământ,
ferește și păzește.
Să te văd în hainele mele mă înspăimântă, ești și tu mai subțire decât mine
sunt sigură că acum trei ani exista și imaginea asta
de melancolie fictivă
dar nu i-am dat importanță și am stat împreună la geamul din bucătărie
așteptând să se răcească un castron cu sos de roșii.
Așteptând aproape să gestionăm prezentul cu ajutorul emisiunilor tv
care-acum
și-au epuizat sezoanele și-au rămas în negura cablului
și-n sufletele noastre, maman. Acum nu mai plângem la cazuri sociale,
ci la veverițe strivite de cauciucuri rebele
una grande emozione, of, câtă fascinație în cărni solemne. Descind
spre teritoriu indivizi suferinzi
nu-mi dau seama dacă e creierul apăsător sau aerul crește-n
tensiune ca-ntr-o centrală ce dă eroare, tușind zdrăngănitor
căci are nevoie de ajutor.
Și calea spre fericire nu va fi decât deconectarea de la priză
până mâine dimineață, când sigur se va întâmpla ceva
pentru că dai telefoane, le rezolvi vijelios
iar încrederea mea se susține.
Mama e aici și mă așteaptă pe șine.
3.
Îmi dă satisfacție să reflectez la desfășurarea insecurității
seara
în spații stradale lărguțe –
prilej de sporire a condiției fetei care se-avântă
singură
și lentă de o parte și de alta a trotuarului, spasmodic privind în spate
la stânga și la dreapta, vinovată dorindu-mi un spray cu piper
și un bărbat atletic lângă mine,
nesăbuită
dorindu-mi doar pentru această situație obiecte și mușchi.
Sufletul cald îmi provoacă soluții
doar eu și culoarul spre locul de baștină, doar eu și frisonul
ambulant al riscului.
Cel puțin marile neoane îmi indică bărbatul slăbuț
târâind un tomberon după el
și e frig și nu-i gol.
