| © Francisco Rodriguez Pino, 2021

Maria Miruna Solomon: „cei rămași”

În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii interacționează cu scrierile sale, iar invitata de astăzi este Maria Miruna Solomon:

cei rămași

 

Au mers prin iarba udă deoarece drumul spre pădure se prefăcuse într-o mocirlă noroioasă;
curând după aceea, printre tufişuri, în frunziş, nu departe de marginea pădurii, au dat de micul
cadavru şi s-au aşezat în jurul lui. Au tăcut cu toţii.

Ar fi putut fi puiul oricui; ghemotocul diform, deșirat, părea să îi aștepte. Era al doilea pe
săptămâna aceea. Ultima căprioară dispăruse odată cu vara, dar ochii ei sclipeau geamăn în
iezi săltând pe lângă lizieră. Și lupoaicele plecaseră – în timp, puii s-au deghizat în cățeluși, au
pătruns în comuna indigenă, iar cei rămași au fost răpuși pe rând de iarnă.

Apoi moartea s-a întețit. Mamiferele teleghidate dispăreau ca înghițite de pământ, puii singuri
adunați bulgărașe-bulgărașe dintr-un capăt în altul al rezervației. De departe au ajuns oamenii
legii, și cei cu halate albe. Au vorbit degeaba limba lor n-a putut cunoaște fenomenul.
Fotografii și-au pregătit aparatele. Alții au început să scotocească prin împrejurimi. Au bănuit că
e semn rău, și că pădurea puilor irigă otravă. Au trasat linii noi de graniță, le-au pierdut sub
zăpadă.

Ultimul pui l-a găsit preoteasa, l-a luat în brațe și l-a îngropat fără să spună nimănui. Nu i-a
scăpat nimic, şi deodată şi-a dat seama că scena aceasta n-o va uita niciodată. Știa în inima ei
ce va urma.

  • citatele sunt din Făgăduiala, de Friedrich Dürrenmatt (ed. Humanitas, 2003)

 

 

Andra Rotaru
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n. 1980) a realizat proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). Volume publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005), Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă (En una cama bajo la sábana blanca, editura Bassarai, 2008). În 2018, Lemur a apărut la editura americană Action Books (traducere de Florin Bican). Volumul Tribar urmează să apară în Germania, la ELIF VERLAG, în traducerea lui Alexandru Bulucz.

Citește mai mult:

Antonia Mihăilescu: „Eu îi iubesc pe toți cei care scriu”

Antonia Mihăilescu a câștigat Premiul „Alexandru Muşina” pentru debut în poezie, ediția a VII-a, iar volumul „Note din secolul kitsch” a apărut la editura Tracus Arte. De asemenea, volumul este nominalizat la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum.

o pînză de păianjen

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu poetul, eseistul, traducătorul și publicistul Romulus Bucur, care pornește de la texte de Heinz Kahlau, Else Lasker-Schüler și Iwan Goll.

Fragment din monologul hârciogului, de Veronica D. Niculescu

„Veronica D. Niculescu a reușit ceva extraordinar cu Simfonia animalieră: să creeze limbaj, să facă una din proză, poezie și filosofie, să scrie, pe scurt, o micuță carte mare. O carte pe care o poți citi și reciti iar și iar, vorba lui Doinel, pe «repetă-te la nesfîrșit, nu te termina niciodată».” (Luminița Corneanu)