Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
dlite_icon_organic
© Mina Decu

nicio femeie

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu poeta Mina Decu, care pornește de la texte de Thomas Bernhard.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

ți se spune: ai fost prea excesivă azi.

cântărești armăsarul după firul alb din coadă și treci mai departe.

îi asculți confesiunea cu interes jucat

„mi-a rămas în memorie îmbrăcată într-un palton de blană negru,

purtat decenii de-a rândul, ponosit, cu guler înalt, pe care-l ridica mereu”1

e tot timpul o cută acolo care îi stă în gât,

caută perfecțiunea în permanența materialului de sticlă

și când îi faci un semn cu mâna se face că nu vede,

apoi te alegi cu încă o lupă subțire ascunsă între paginile altei cărți

„ceea ce m-a făcut la prima întâlnire să am sentimentul că”2

ți-ar plăcea atât de mult să îi spui că o cunoști foarte bine și că știi că urmează să moară,

tot timpul femeile despre care poți spune

„cu nimeni altcineva nu am putut vreodată să vorbesc despre

toate lucrurile posibile cu o mai mare intensitate și disponibilitate de a înțelege”3

mor mai devreme decât oamenii cu care nu

„întocmai ca multe alte femei de vârsta şi situația ei”4

îți lipsești podul palmei de genunchi și încerci să asculți din ce în ce mai puțin

nu e femeia amintită de vină că sfidarea țintei tinde să acapareze

treptat toate locurile în care s-ar mai putea ascunde

„și deci să gândesc despre orice cu o mai mare intensitate și deschidere a minții”5

știi că de la o vreme poate din nou citi și asculta muzică,

dar că răspunsul la o întrebare despre viață l-a pus în fața capătului ei

și ai vrea să îi spui că aceea femeie „trăia cu o frică permanentă de a nu prinde vreo răceală sau chiar de a îngheța de frig”6

că „acelei7 femei nu i-ar mai fi putut fi8 niciodată cu putință să trăiască fără acel9 palton,

fără acel10 palton de blană, care, pe de-o parte o acoperea până la glezne,

iar pe de alta îi acoperea până şi părul, deci avea menirea s-o protejeze”11

dar ți-a spus el înainte toate lucrurile astea,

iar când ochii i se fixează pe orice cui aflat în fața lui

știi că, în afară de ea, de persană, „pe nimeni n-a lăsat el vreodată să privească înlăuntrul său

mai profund și mai brutal, din ce în ce mai brutal”12

și când îl vezi că, într-un final, își îndreaptă către tine fața și simți că urmează să te întrebe ceva

i-o iei înainte, râzi și-i răspunzi „scurt: Da.”13


1 Thomas Bernhard, „Da”, Editura Paralela 45, 2004, Trad. Francisca Solomon și Dan Flonta, pg. 21.

2 Ibidem.

3 Ibidem, pg. 20.

4 Ibidem, pg. 21.

5 Ibidem, pg. 20.

6 Ibidem, pg. 21.

7 În original: „acelei”

8 În original: „nu-i va mai fi”

9 În original: „acest”

10 În original: „acest”

11 Ibidem.

12 Ibidem, pg. 20.

13 Ibidem, pg.125.

Andra Rotaru
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n. 1980) a realizat proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). Volume publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005), Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă (En una cama bajo la sábana blanca, editura Bassarai, 2008). În 2018, Lemur a apărut la editura americană Action Books (traducere de Florin Bican). Volumul Tribar urmează să apară în Germania, la ELIF VERLAG, în traducerea lui Alexandru Bulucz.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Citește mai mult:

Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă

Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă este un roman memorabil despre criza refugiaților din Europa, scris de una dintre cele mai apreciate autoare germane contemporane, Jenny Erpenbeck. În 2018 a fost nominalizat la International Booker Prize. Citiți mai jos un fragment.

Flavia Teoc: „Cred că aproape tot ceea ce nu este uman este sălbatic”

Olga Ștefan a scris pe coperta a patra a antologiei Istoria naturală, de Flavia Teoc (Casa de Editură Max Blecher): „Așa cum Istoria naturală a lui Pliniu cel Bătrân inventaria toate adevărurile lumii văzute, dar și narațiuni ca aceea a Korei din Sicyon, care, schițând pe un perete gol umbra iubitului ei absent, născocește pictura, Istoria naturală a Flaviei Teoc e mai mult decât un catalog de imagini: în mărturii tributare structurii simple a parabolei, ea așază în pagină singurătatea străinului, mai veche decât toate tiparele.”

Ce cărți nemțești punem sub brad în 2021?

Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă încurajăm să puneți sub brad 10 titluri traduse recent din germană sau reeditate cu succes în ultimul an – să aibă de unde alege fiecare membru al familiei.