Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
dlite_icon_organic
© Cătălina Drăghici

Patru poeme de Mircea Andrei Florea

"Mircea Andrei Florea <> două voci pe cât de inofensive în contexte mundane, pe atât de dificile și de pretențioase în poezie: una a timidității extreme, hipersensibilă până la neverosimil, o alta fermă, potrivită rostirii de enunțuri gnomice, sentințe tăioase, reci propoziții anti-confesive." – Olga Ștefan
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Nume: Mircea Andrei Florea
Data nașterii: 26.04.1996
Locul nașterii: București
Domiciliu actual: București
Cărți: Larvae (în curs de apariție la Casa de editură Max Blecher)


SEMIADORMIT, ÎN MIJLOCUL NOPȚII
merg să mă rad

dezbrăcat, în picioare
îmi plimb mâinile peste scalp
cu unghiile îmi las
semicercuri micuțe

părul se adună în cadă
o rozătoare speriată, proiectată
din spiritul vechi
la care am renunțat

acum o reneg

ce frică să-mi fie
frica nu mă va mai putea urmări

forma mea e alta acum
așa cum forma craterelor e alta
după fiecare ploaie
odată la câteva milioane
de ani

PETREC DIMINEȚILE ÎN SERĂ
în lumina mentol, înăuntrul
globului ocular, aici mănânc
mă fut și mă piș

construiesc un paradis nutritiv
un spațiu adamantin

departe de mine craniile caprelor
sunt înghițite-n în nisip

aici lumina e o altă tehnologie
menține o stare alertă
pielea palidă, vineție

mă agită

ceva ce înainte simțeam
brusc nu se mai simte

ÎȚI PUN MÂNA PESTE PICIOR
înregistrez o vibrație, din vibrație
emoție. lumina suspendă în aer fire de praf
când e prea mult vrei să scapi
când informația nu mai ajunge

când tu te gândești la oameni, eu amețesc
sunt chel, unghiile îmi cresc
mereu mă gândesc la un loc pentru noi
aseptic, rece, alb, unde să fim
mai productivi, vulnerabili

unde liniștea va scoate la suprafață ghețari

RĂSPUND LA TELEFON, DAR TE AUD PE TINE PRIN CASĂ
te plimbi prin cameră și eu mă excit. vorbesc în limbi
brusture, teișor, pir târâtor, ambrozie, strănutătoare

simulare cu noi alergând în zone de șes
animale mici care mișună pe pământ
tăindu-ne gleznele în tulpini, în timp ce corvide
curăță câmpul sub cerul arid

© Casa de editură Max Blecher

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Citește mai mult:

Un poem de Elena Boldor

„Elena nu se teme să arate piele învinețită pe sub strasurile de siliciu și să încerce să îmbrățișeze întreaga lume în gol, strângându-se de fapt pe sine la piept.” (Florentin Popa)

Corina Sabău: „Într-un sondaj recent, cei mai mulți politicieni, întrebați ce citesc, au răspuns Biblia”

În acest an, cu ocazia împlinirii a cinci ani de existență a blogului de literatură DLITE , a luat ființă Bursa de creație DLITE, cu sprijinul Goethe Institut București. Juriul a acordat două premii, iar Corina Sabău este câștigătoarea Celei de-a Doua Burse de Creație DLITE – ediția 2021, în valoare de 1.000 de euro. Vă invităm să citiți un interviu cu prozatoarea:

Două poezii de Andrei Zbîrnea

„Poemele lui Zbîrnea sunt ciudate, ca viața, căci într-adevăr sunt zile în care te temi să deschizi ochii și nu ești capabil să distingi între sunetul unui urs iradiat și frica sufocării la nouăzeci de grade. Sunt ciudate, surprinzătoare și curajoase.” (Andrei Crăciun)

Vlad Drăgoi: „Am lucrat mult pe punchlines și mi-a fost la îndemînă”

Anul trecut apărea la OMG Publishing House volumul „Aer, păsări, bere”, de Vlad Drăgoi, care a atras imediat atenția cititorilor. Ca să o cităm pe Anca Zaharia: „Vlad Drăgoi este poetul ajuns la forma cea mai eficient distilată: nu mai vrea să epateze deloc, ci pare că simte că datorează mai mult mediului înconjurător decât semenilor, luând în calcul mereu simplitatea naturii și mecanismele previzibile după care funcționează aceasta, spre deosebire de oameni.”