Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
© Cătălina Drăghici

Patru poeme de Mircea Andrei Florea

"Mircea Andrei Florea <> două voci pe cât de inofensive în contexte mundane, pe atât de dificile și de pretențioase în poezie: una a timidității extreme, hipersensibilă până la neverosimil, o alta fermă, potrivită rostirii de enunțuri gnomice, sentințe tăioase, reci propoziții anti-confesive." – Olga Ștefan

Nume: Mircea Andrei Florea
Data nașterii: 26.04.1996
Locul nașterii: București
Domiciliu actual: București
Cărți: Larvae (în curs de apariție la Casa de editură Max Blecher)


SEMIADORMIT, ÎN MIJLOCUL NOPȚII
merg să mă rad

dezbrăcat, în picioare
îmi plimb mâinile peste scalp
cu unghiile îmi las
semicercuri micuțe

părul se adună în cadă
o rozătoare speriată, proiectată
din spiritul vechi
la care am renunțat

acum o reneg

ce frică să-mi fie
frica nu mă va mai putea urmări

forma mea e alta acum
așa cum forma craterelor e alta
după fiecare ploaie
odată la câteva milioane
de ani

PETREC DIMINEȚILE ÎN SERĂ
în lumina mentol, înăuntrul
globului ocular, aici mănânc
mă fut și mă piș

construiesc un paradis nutritiv
un spațiu adamantin

departe de mine craniile caprelor
sunt înghițite-n în nisip

aici lumina e o altă tehnologie
menține o stare alertă
pielea palidă, vineție

mă agită

ceva ce înainte simțeam
brusc nu se mai simte

ÎȚI PUN MÂNA PESTE PICIOR
înregistrez o vibrație, din vibrație
emoție. lumina suspendă în aer fire de praf
când e prea mult vrei să scapi
când informația nu mai ajunge

când tu te gândești la oameni, eu amețesc
sunt chel, unghiile îmi cresc
mereu mă gândesc la un loc pentru noi
aseptic, rece, alb, unde să fim
mai productivi, vulnerabili

unde liniștea va scoate la suprafață ghețari

RĂSPUND LA TELEFON, DAR TE AUD PE TINE PRIN CASĂ
te plimbi prin cameră și eu mă excit. vorbesc în limbi
brusture, teișor, pir târâtor, ambrozie, strănutătoare

simulare cu noi alergând în zone de șes
animale mici care mișună pe pământ
tăindu-ne gleznele în tulpini, în timp ce corvide
curăță câmpul sub cerul arid

© Casa de editură Max Blecher

Citește mai mult:

Căderea Zidul Berlinului în ficțiunea literară și memorialistica germană

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la unificarea Germaniei. La scurtă vreme după căderea Zidului Berlinului la sfârșitul anului 1989, pe scena literară germană se dezbătea necesitatea marelui „roman de cotitură“. Acesta însă s-a lăsat așteptat. Abia la mijlocul anilor’90 au apărut texte literare semnificative. O temă recurentă a acestor scrieri este momentul istoric al schimbării care a intervenit odată cu căderea Zidului Berlinului. Vă prezentăm mai jos un eseu pe această temă de Ivan Pilchin.

No items found

Texte proaspete, de citit:

În actualitate