„Un spectaculos melanj de genuri literare, vorbind cu fantezie, inteligență și umor despre marile teme ale identității, libertății și exilului, un roman-corabie pe care cei mai temerari dintre cititori se pot îmbarca pentru o călătorie cum alta n-a mai fost.” (Marius Chivu)
„Acest antiroman, prima mea carte de proză, a apărut târziu în viaţa mea. […] este o carte despre Trecut, dar şi despre Prezent, aşa cum le percep eu.“
„Sarx este cel mai original volum de poezie pe care l-am citit în ultimii ani. […] e nevoie de îndrăzneală și de forță pentru a-i transforma pe clasici în autori contemporani care să vorbească limba noastră, oricât de stranii le-ar rămâne vocile.” (Mihai Iovănel)
„O carte care nu se agață de prezent, nu se ascunde în trecut, ci ne captivează cu treceri fluide și regresii temporale în alte vieți, trăite sau imaginate.” (Anca Vieru)
Ieri seară a început cea de-a zecea ediție a Festivalului „Discuția secretă”, unul dintre cele mai îndrăgite festivaluri de literatură din țară. Vă invităm să citiți o povestire din antologia bilingvă a acestei ediții DS – „Lumea asta-i 66% atunci și 33% acum”, apărută zilele trecute la OMG Publishing.
Mihai Mateiu (n. 1976) scrie, cu pauze mari, proză scurtă. Începând din 2003, povestirile lui au apărut în reviste culturale, în original sau în traducere. Volumul „În creștere”, publicat recent la Editura Trei, este cea de-a doua sa colecție de povestiri.
Astăzi vă invităm, începând cu ora 15:30, la evenimentul de lansare a volumului „Moartea în ungherele liniștite ale vieții” de Oliver Bottini, organizat în cadrul Salonului Internațional de carte Bookfest, unde autorul va citi două capitole din romanul său. Vă propunem și noi spre lectură unul dintre ele – în traducerea Andreei Scrumeda.
„Scris alert, concentrat și fără să-și menajeze cititoarele/cititorii, romanul acesta feminist (Legatul Angelei) este agresiv cu prostia și comoditatea care se depun (mai totdeauna) în noi.” (Ștefan Manasia)
„Stații”, volumul de debut al Ramonei Gabăr (n. 1980), cuprinde unsprezece povestiri care nu pot fi uitate cu ușurință – existențe în suspensie, declarații de iubire, mărturii ale unui univers fragil, portrete în mișcare ale femeilor de lângă noi. Vă invităm să citiți una dintre ele.
Alexandru Funieru (n. 1979) a scris mai bine de un deceniu la volumul lui de debut, „candelabre în valul artificial”, apărut în urmă cu câteva zile la Casa de Editură Max Blecher.
Mira Mann este autoare, muziciană și bookeriță. Kontrolle/Control este al treilea ei volum de poezie publicat la editura parasitenpresse. Prin ceea ce creează, explorează posibilitățile performative ale cuvântului scris și rostit, precum și zone în care textul, corpul și muzica se intersectează. Organizează festivaluri precum Frameworks Festival și are o serie de concerte personale intitulată Intimacy Quarterly.
Volumul Gebete für meine Vorfahren – ro. „Rugăciuni pentru strămoșii mei”, apărut în 2022 la ed. Parasitenpresse, reprezintă debutul în poezie al lui Matthias Nawrat, scriitor german de origine poloneză. Pentru romanul său de debut Wir zwei allein (2012) i-a fost acordat Premiul „Adelbert von Chamisso”, romanul Unternehmer (2014) a fost nominalizat la Premiul German pentru Carte și i-a adus Premiul Kelag și Premiul „Bayern 2 Wortspiele”, iar pentru Die vielen Tode unseres Opas Jurek (2015) a obținut Premiul Pentru Literatură al orașului Bremen precum și Medalia „Alfred Döblin”. Der traurige Gast – ro. „Musafirul trist” (2019) a fost nominalizat printre altele la Premiul Târgului de Carte de la Leipzig. În 2020 lui Matthias Nawrat i-a fost decernat Premiul Uniunii Europene pentru Literatură.
Noul roman al lui Mircea Pricăjan a apărut zilele acestea la editura Humanitas. Vă invităm să citiți un scurt fragment.
Bogdan Perțache a publicat proză scurtă în Literomania, Revdepov, O mie de semne, OPTmotive, LiterNautica, Itaca, Viața medicală, Timpul și Familia. Urmează să debuteze în volum la editura Polirom.
Despre „Setări avansate de lumină”, debutul în poezie al Dianei Cornea, Andrei Dósa spune că seamănă cu „o filmare în time-lapse a unui experiment al intimității.” Citiți mai jos două poezii apărute în volumul publicat de autoare la OMG.
Mihaela Buruiană este licențiată a Facultății de limbi străine din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași. E traducătoare (a tradus din engleză și franceză în jur de 50 de cărți) și cititoare pasionată. A urmat cursuri de creative writing și a publicat povestiri în „Literomania”, „Revista de povestiri” și Revista „Familia”. Textul de mai jos face parte din povestirea Alte vremuri, inclusă în volumul său de debut Pe cine iubești mai mult, care va apărea în colecția n’autor a Editurii Nemira în martie 2023.
Karl Ove Knausgaard zice despre „Nefericire împăcată” că este una dintre cele mai importante cărți în limba germană ale literaturii contemporane. Și nouă ne-a plăcut – din seria de autor dedicată lui Peter Handke de editura Art e cea mai tare. Citiți un fragment în traducerea lui Alexandru Al. Șahighian.
La Casa de Pariuri Literare a apărut volumul de poezie Iubirea pentru morți e cea mai mare, de Cătălina Matei. Acest volum, „o mică bijuterie” cum i s-a spus, poate fi ascultat și în ediție sonoră.
În colecția „Prima dragoste” a editurii Paralela 45 a apărut volumul Ceaikovski la walkman, de Andrei Dósa. „Misterele emoționale ar trebui dezlegate, ele ne pot da viața peste cap fix când ne așteptăm mai puțin. Altfel, ele rămân suspendate undeva, gata să ne atragă din nou în dinamica lor excentrică.”, a scris autorul. Să aflăm mai multe:
Recent, în colecția „Prima dragoste” a editurii Paralela 45, a apărut volumul Să trăiești cu o presiune constantă, de Alina Pietrăreanu. „Toată adolescența mi-am dorit să mă îndrăgostesc nebunește, dar nu am reușit, și asta m-a făcut să mă simt defectă. Am început, din disperare, să ascult muzică binaurală pentru atragerea sufletului-pereche, dar era îngrozitor de plictisitoare, la fel ca toată viața mea. În vara următoare s-a întâmplat, în sfârșit, marea dragoste, și, după doar o lună de relație, am căzut la pat cu simptome de depresie.” a scris autoarea pe coperta a patra.
„«Tot mai multă splendoare» compune o istorie fragilă și intimă a corpului condiționat, fragmentat, «desprins în alt fel»; o carte în care viața încolțește în pofida condițiilor, o carte a rememorării, a căutării de sine, a libertății și pasiunii.” (Medeea Iancu)
„[…] poate este și gâlceava mea cu felul în care mi-am tot cultivat deficitul de atenție și dislexia. Mai exact, toată povestea acestui volum a început în 2018, apoi a traversat pandemia și s-a extins prin lunile războinice până acum.” (Răzvan Țupa)
Nu pot să scap de impresia că, în „Femeia stângace”, reeditat recent de editura ART, Peter Handke ne-a arătat cu încetinitorul felul în care un extraterestru ar consemna – aplecat deasupra unui caiet mic, înghesuit într-o navă spațială oarecare, construită în anii 70 – divorțul a doi pământeni cu copil.
Martina Hefter este poetă și performance artist. Textele pe care vi le prezentăm sunt din volumul Es könnte auch schön werden / Poate fi și frumos (kookbooks, 2018), traducere de Ioana Miron.
Mitoș Micleușanu și-a adunat poeziile scrise în ultimii ani într-un volum straniu, hipnotic, rezidual – rezultatul artistic pare compus din resturile unor procese artistice mai mari. „Făină de oase, carne de tun” a apărut zilele acestea la Editura Prut, să-l căutați.
În colecția „Biblioteca de proză contemporană” a editurii Litera, coordonată de scriitoarea Doina Ruști, a apărut volumul Dragostea când te doare, care reunește șaisprezece povestiri scurte semnate de Andrei Panțu, Florin Spătaru, Ligia Pârvulescu, Liviu G. Stan, Cristian Fulaș, Radu Aldulescu, Radu Găvan, Delia Hügel, Dorian Dron, Allex Trușcă, Laura Sorin, Dan Sociu, Emilia Toma, Irina Georgescu Groza, Doina Ruști și Cosmin Leucuța, cu o prefață de Iulia Micu. Am dialogat cu Liviu G. Stan, care ne dezvăluie roller coasterul special al acestui volum colectiv:
Curtea Veche a reeditat peste vară unul din cele trei mari romane ale autorului elvețian Max Frisch; vă invităm să citiți două fragmente scurte din „Homo faber” – în excelenta traducere a Marei Giurgiuca.
Daniela Rațiu a publicat un nou roman, Ultimul an cu Ceaușescu, în colecția Biblioteca de Proză Contemporană de la editura Litera. În ultimul an al erei ceaușiste, românii așteptau „să se întâmple ceva”, în vreme ce Europa de Est era cutremurată de căderea Zidului Berlinului. Pe acest fundal, romanul urmărește viața unei familii care trăiește experiențele traumatizante ale totalitarismului, aflat la final.
În curând, în colecția Biblioteca de Proză Contemporană a editurii Litera va apărea romanul a. normal, de Andrei Velea. Un roman care aduce în prim-plan vulnerabilitățile și labilitățile relațiilor, pasiunilor sau căsniciilor din zilele noastre.
Noua carte a Dianei Iepure e ca un diascop. Pe ecranul afectiv al memoriei sunt proiectate imagini ce reconstituie spații, ambianțe, experiențe care definesc starea de fericire deplină. (Lucia Țurcanu)
Mă țin cu mâinile de capul meu bătrân. Simt și văd că Ionel Ciupureanu este încă tânăr, puternic, că își permite să întoarcă pe dos universul și să mute din loc zidul de care se sprijină uneori. Că poate intra în delir scurt și coerent. (Angela Marcovici)
M-au atras dintotdeauna poeții pentru care poezia trebuie să conțină deopotrivă toate afirmațiile – și toate negațiile lor riguroase. Dintr-o astfel de familie de poeți îmi pare a face parte Ovidiu Komlod. (Radu Vancu)
De mult n‑am mai citit un experiment poetic așa de atipic, cu atât mai mult cu cât pasiunea microbistă e adjudecată de o poetă. (Teodora Coman)
Totul e posibil aici, exact ca în desene, și să mori și să nu mori chiar dacă ai murit deja. „flașneta babel” e ceea ce se întâmplă după ce totul s-a întâmplat deja. (Svetlana Cârstean)
„Repetiție pentru o lume mai bună” ne-a cucerit încă din fașă, motiv pentru care vara trecută i-am acordat lui Mihai Radu prima Bursă de Creație DLITE. Romanul a apărut între timp în librării – și e lectura perfectă pentru sfârșitul ăsta de vară. Îl recomandăm cu multă căldură. Mai jos, trei fragmente excelente.
Anul trecut, romanul Translucid obținea premiul I în cadrul concursului „Primul roman”, organizat de editura Litera, iar în 2022 Premiul Chrysalis – European Science Fiction Society. În așteptarea anunțării câștigătorului din acest an al concursului „Primul roman”, am dialogat cu Ligia Pârvulescu.
Implicând permanent o subtilă, dar tăioasă critică socială – atât a comunismului, cât şi a capitalismului –, „Memoriile unui urs polar” explorează istoria recentă ca să vorbească despre umanitate, despre iubirea fără graniţe, despre absurdul şi farmecul existenţei. Citiți mai jos trei fragmente din romanul lui Yoko Tawada – în traducerea Monicăi Tamaș.
George Ștefan a debutat în poezie cu volumul Tata nu are cal (2017, Ed. Tracus Arte, cu numele George Ștefan Niță), manuscris câștigător al concursului pentru debut în poezie „Alexandru Mușina”. Recent, a publicat Sabotaj, un nou volum de poezie, unul dintre cele mai frumoase ale acestui an.
„Poeme ilustrate ai mai văzut, chiar și dialoguri între versuri și desen. Ce răsfoiești acum este altceva. Ioana desenează și scrie poezie. Eu scriu versurile și tot încerc desenul. Pentru amândoi acesta este un mod de lectură. Sigur că nu e poezia așa cum te învață la școală, ci o petrecere cu haosul și strălucirea, cu oboselile și extazurile ei, cu momentele ei de cădere până la o rezistență expresivă fluidă.”, scrie Răzvan Țupa în deschiderea volumului Poetic. Relația grafică. Performan(ce) grafic în versuri, apărut la CDPL.
Recent, la editura Tracus Arte a apărut volumul de poezie Zoom, semnat de Ioana Ieronim. După cum scrie Doina Ioanid într-o cronică literară: „Zoom-ul său din această carte nu este unul internautic, ci un zoom asupra acestei lumi îngrijorătoare, un zoom asupra lumii trecute și un zoom spre lumile sale lăuntrice. Și, mai ales, poezia din Zoom devine descîntec, descîntec de teamă, de moarte, de abisul în care ne-am putea cufunda.”
„Printre «domnișoarele lui Fontaine» sunt câteva care mi-au fost colege la Liceul Francez din București, în ultimul său an de existență, 1947–’48, înainte ca regimul comunist să-l desființeze, și am fost foarte impresionată de curajul cu care au înfruntat toate pericolele atât de scump plătite. O carte emoționantă, de citit și recitit cu plăcere.“ — MARILY LE NIR
„Road-novel, distopie, poveste cu mult suspans, violență bine dozată, dialoguri pe muchie de cuțit, cartea își atinge țelul fără ocolișuri inutile și ne obligă să medităm în cel mai serios mod la propria noastră natură. Am fi pregătiți să facem față unui astfel de univers fără să ne pierdem umanitatea?“ — ANDREI MOCUȚA
Recent, a apărut volumul de debut în poezie Sârme, de Anda Vahnovan (Casa de Pariuri Literare), un periplu subiectiv prin schimbări sociale, istorice și personale.
„Kalendarium” este un proiect de lungă durată al scriitorului Adrian Kasnitz. El descrie 365 de zile în 365 de poeme. În fiecare an publică un volum care cuprinde câte o lună. Până acum au apărut volumele „Kalendarium” #1-#7.
În 2020, Răzvan Andrei a obținut locul I în cadrul Burselor și rezidențelor de creație Cărturești, la secțiunea Poezie, cu selecții din volumul „Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+” – în curs de publicare la OMG Publishing.
Recent, în colecția Vorpal a editurii Nemira, a apărut volumul Cartea plantelor și animalelor de Simona Popescu. „Cartea plantelor și animalelor e acolo unde viața și poezia stau mai mult ca niciodată de aceeași parte a drumului, unde il faut cultiver notre jardin e și despre text, și despre respirația de zi cu zi. Pur și simplu, o botanică poetică ageless.”, a scris Svetlana Cârstean. Vă invităm la un dialog cu Simona Popescu:
La finalul anului trecut apărea volumul de poezie Adorabilii etrusci, de Bogdan-Alexandru Stănescu, la Editura Charmides. Despre acest volum, Mirela Nagâț scria: „În turbionul cultural al lui Bogdan-Alexandru Stănescu se amestecă omul din Porlock (inoportunul de serviciu care-l făcuse pe Coleridge să-şi rateze transa poetică), Cimitirul marin al lui Valéry, ultimul împărat roman păgân, Iulian Apostatul, Origene cel autocastrat, eroinele feminine celebre imaginate de Thomas Mann, Sabato sau Cortázar, şi alţii, convocaţi fără ostentaţie, cu autoironie şi umor”.
Noile texte ale lui Sandig nu sunt doar poezie vizuală pe hârtie, ci răsună în buclă în ureche, sunt imagini cinematografice și explozii ale simțurilor. (…) mai presus de toate, în „Oi fluorescente”, poeta creează încă o dată „lumi pline de imagini mitice, care pătrund adânc în conștiință”. (Matthias Ehlers, WDR)
„Vremea minunilor este, în același timp, un elogiu adus tatălui, dar și lumii părăsite de autor în plină adolescență. Este o lume din care a ieșit gata înarmat pentru lupta scrisului.“ (Mircea Mihăieș) Citiți mai jos un fragment în traducerea Adrianei Rotaru.
Tatiana Grosu a debutat la Casa de Pariuri Literare cu volumul de poezie Ce vedem noi când ne uităm unul la altul. Un volum care-și modelează cititorul și îl poartă într-o lume în care fricile sunt cumulul unui context social, dar și (re)evoluția temporală a fiecărui individ.
Din 2017 până azi, „Tyll” a vândut peste jumătate de milion de exemplare în Germania, unde a fost publicat prima oară. În timpul ăsta a ajuns să fie lăudat de o lume întreagă – de la Salman Rushdie până la James Wood sau Ian McEwan. Și nouă ne-a plăcut foarte mult, iar traducerea Mariei Irod, după cum se poate vedea în continuare, i-a făcut cinste.
Mai întâi citim opera unui autor, pe urmă trecem la jurnalul lui, dacă a lăsat unul, în timp ce corespondența, dacă s-a păstrat, rămâne pe ultimul loc. În cazul lui Franz Kafka ordinea ar trebui să fie însă inversă – citiți, în traducerea lui Radu Gabriel Pârvu, una dintre cele mai interesante scrisori de dragoste publicate vreodată.
Sorin Gherguț a publicat volumele de versuri „Trei” (Editura Vellant, București, 2016), „Orice. uverturi și reziduuri” (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și „Time Out” (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective „Tablou de familie” (Editura Leka-Brancuş, București, 1995, împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), „Marfă” (Editura Salut, 1996) și „Marfă reîncărcată” (Editura Brumar, 2011, ambele alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu). Este prezent, de asemenea, în volumele „De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks” (Editura Art, 2017), „Generația de aur” (Editura Fractalia, 2020) și „Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului” (Fractalia, 2021).
O cunoașteți de când a debutat, cu volumul de poezie Ruj pe icoane, în 2006. Sau ați întâlnit-o în cadrul unor evenimente ale asociației 7 ARTE, dedicate educaţiei experienţiale şi educaţiei prin cultură. Recent, volumele Ruj pe icoane și 1+1>2 au fost reeditate de Casa de Pariuri Literare. Vă invităm la un dialog cu Livia Roșca:
Un spațiu în care coincid anotimpurile, în care obiectele dorinței sunt trecute pe jumătate în moarte, iar spațiile largi, deschise, sufocă și constrâng. Un interviu cu Merlich Saia despre cutia toracică, cel mai recent volum al său:
În curând, editura Litera va publica romanul Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte de Alexandru Lamba. „Un thriller psihologic despre șapte păcate, între care invidia, lenea, superbia ori desfrânarea, plus un personaj care caută purgatoriul. O poveste de azi, alertă, frustă și simbolică în același timp.”
„Așa sunt povestirile lui Remus Boldea: cioburi în care îți poți tăia buricele degetelor sau încheieturile, dar în care vezi lucrurile dureros de clar.” – Adrian GEORGESCU
De la Paris până în Japonia, trecând prin Germania și Statele Unite, cititorul calcă pe urmele violonistei Nejiko Suwa, care însuflețește cu arta sa cocktailuri, recepții și săli de concerte, presărând note muzicale în inima ororilor războiului.
În acest an, în cartierul Connewitz din Leipzig, a avut loc evenimentul Balkan Night, organizat de Traduki și devenit, între timp, foarte popular, cât și Târgul de carte în format pop-up.
Recent, a apărut un nou volum de poezie semnat de Ovidiu Baron. Volumul pâinea uriașilor a fost publicat la Casa de Pariuri literare și beneficiază și de o ediție sonoră. Un dialog cu Ovidiu Baron despre memorie, frici, păduri și realități din trecut:
De curând, cărțile pentru copii ale lui Wolf Erlbruch (*1948) și ale Juttei Bauer (*1955), care îndeamnă la meditație și aduc în discuție întrebări existențiale, au ajuns și la (tinerii) cititori din România.
Poezia scrisă de Katrin Pitz este despre cuvinte care ne uimesc și ne rănesc, cuvinte pe care le pierdem sau le căutăm, fără să le găsim. Poeme prin care pot fi percepute lucruri ascunse, care nu plutesc la suprafață.
Beate Tröger, critic literar
„[…] cartea lui Bogdan Munteanu redă o poveste simplă, a unui om căruia i se întâmplă lucruri, zi de zi. Lucruri care se învârt în cuvintele minunate cu care el construiește o lume, care urlă, care se odihnește.“
Bogdan O. Popescu
La editura Cartea Românească Educațional a apărut Ostende 1936. Vara prieteniei de Volker Weidermann, în traducerea lui Cătălin Pavel. Traducerea a fost realizată prin finanțarea primită de la S. Fischer Stiftung în cadrul programului TRADUKI, ca parte dintr-o serie de proză germană contemporană coordonată de Alexander Rubel.
În cazul în care căutați ceva ușor de urmărit și totuși deloc frivol, zilele trecute a apărut în librării cel mai recent volum de Bernhard Schlink – în traducerea Marianei Bărbulescu. Vă invităm să citiți primul capitol din „Culorile despărțirii”.
Schutzzone (Zonă protejată) este povestea unei foste angajate ONU. Nora Bossong scrie despre misiunile protagonistei, implicarea ei, despre eşecuri și responsabilități atât la nivel individual, cât și în structuri socio-politice.
Cătălina Popescu a debutat anul trecut la Casa de Pariuri Literare cu volumul de poezie Interior analog. Autoarea ne spune mai multe în acest interviu despre volum, despre empatie, overthinking, vulnerabilități și reașezări în zone de confort:
Ciprian Popescu a scris un volum foarte interesant, în care diversele episoade povestite cu mare talent sunt legate între ele de poezii aparent naive, o muzică de fundal. „Mile-Ex” a apărut la Casa de editură Max Blecher, nu-l ratați.
La Casa de Pariuri Literare a apărut volumul de debut în poezie „kısmet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos” de Andrada Yunusoglu. „Andrada sfidează limitele de elasticitate ale Kismetului, într-o societate încă patriarhală.”, a scris Andrei Zbîrnea pe coperta a patra.
La editura Tracus Arte a apărut volumul de debut „mamifere subatomice”, de Vlad Beu. Autorul s-a născut la Mediaș, în 1980. Fost IT-ist, a programat și coordonat dezvoltarea de jocuri video. Descoperiți ce puteți face când „există camere fără interior care nu trebuie deschise”:
Volumul de debut în poezie Cei cinci ani de muțenie, de Ioana Zenadia Rotariu, a apărut în 2021, în urma câștigării concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”, ediția a opta. „Hiperluciditatea unei minți permanent treze ce depistează mecanismul și deconstruieşte cu rapiditate inutilitatea descrierilor largi.”, a scris Svetlana Cârstean pe coperta a patra.
Borco Ilin (1975, Timișoara) scrie poezii atât în română, cât și în sârbă; a publicat mai multe volume de povestiri, iar cel mai recent roman al său a apărut anul trecut la editura Humanitas. Citiți mai jos un fragment din „Jurnal de pustă”.
„Amestec de punk, rock și blues, «proezia» lui Ciprian Popescu frisonează, înspăimântă, rupe canoanele, înduioșează, provoacă și distruge.” – a scris Cornel George Popa pe coperta a patra a volumului Mile-Ex, recent apărut la Casa de editură Max Blecher. Citiți un interviu cu autorul:
Vă recomandăm volumul de poezie Șampanie pentru acest sfârșit, de Ion Agaci. Dumitru Crudu a scris pe coperta a IV-a: „Ion Agaci este un solitar. El nu face parte din grupările și găștile literare la modă și nici nu scrie cum se scrie astăzi. Poeziile sale au aerul că epoca mizerabilismului și post-umanului s-a terminat.”
La editura Nemira, în colecția Vorpal, a apărut volumul de poezie Cronica Akasha, de Ștefania Mihalache, despre care Svetlana Cârstean scrie pe coperta a patra: „După o carte a nașterii precum a fost în 2016 Sisteme de fixare și prindere, Ștefania Mihalache scrie acum, prin Cronica Akasha, o saga a pierderii tatălui, pentru care imaginează lumi paralele și apocalipse generale, cu imagini greu de uitat și evitat.”
Vă recomandăm volumul Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, de Doina Ruști, apărut la editura Litera. „Povestirile pe care ni le spune Doina Ruşti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente şi scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii.“, a scris Eugen Negrici pe coperta a patra.
Adelina Pascale a câștigat, la douăzeci și șase de ani, cea de-a XI-a ediție a Concursului de debut „Max Blecher”, publicând „maki for 2”. Anastasia Gavrilovici scrie pe coperta a patra: „maki for 2 se aseamănă cu o cabină de simulare VR, în care ești pur și simplu atras, fără să te poți opune, pe o orbită seducătoare și de o luxurianță imagistică de-a dreptul amețitoare, unde lucrurile care îți sunt prezentate par atât de reale și firești, dar „la atingere totul dispare”.
Bogdan-Alexandru Stănescu a scris una din cele mai frumoase colecții de povestiri ale deceniului trecut, „Copilăria lui Kaspar Hauser”. În 2021 a încântat cu volumul de versuri „Adorabilii etrusci”. Vă invităm să citiți un fragment din „Abraxas”, care a intrat săptămâna aceasta în librării.
„Orașele de scăpare” a fost publicat de curând în antologia coordonată de Andreea Răsuceanu, „Cartea orașelor”, alături de povestirile altor 15 scriitori români contemporani, printre care Augustin Cupșa, Tatiana Țîbuleac și Corina Sabău.
Alex lucrează la o firmă de lobby. Livia face voluntariat la un ONG. Sunt expați, stabiliți la Bruxelles. În timpul unei excursii la Marea Mediterană, o întâmplare le bulversează viața. Degradarea survine lent, este inevitabilă, iar practicile cotidiene ale indiferenței devin din ce în ce mai evidente. Citiți un fragment reprezentativ din „Copia carbon”, cel mai recent roman al lui Sebastian Sifft – apărut la Humanitas.
Olga Ștefan a scris pe coperta a patra a antologiei Istoria naturală, de Flavia Teoc (Casa de Editură Max Blecher): „Așa cum Istoria naturală a lui Pliniu cel Bătrân inventaria toate adevărurile lumii văzute, dar și narațiuni ca aceea a Korei din Sicyon, care, schițând pe un perete gol umbra iubitului ei absent, născocește pictura, Istoria naturală a Flaviei Teoc e mai mult decât un catalog de imagini: în mărturii tributare structurii simple a parabolei, ea așază în pagină singurătatea străinului, mai veche decât toate tiparele.”
Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă este un roman memorabil despre criza refugiaților din Europa, scris de una dintre cele mai apreciate autoare germane contemporane, Jenny Erpenbeck. În 2018 a fost nominalizat la International Booker Prize. Citiți mai jos un fragment.
Dragi cititoare, dragi cititori,
de cinci ani ne străduim să vă prezentăm cele mai noi apariții editoriale, poeme și proză din spațiul literar german și român. Echipa DLITE vă mulțumește că ne sunteți alături și vă dorește sărbători fericite și un 2022 care să ne aducă liniște și sănătate.
La editura Casa de Pariuri Literare a apărut volumul „Poemul curcubeu”, de Robert Șerban, un experiment, un protest, un performance și un pariu. După cum spune autorul: „Pariu, fiindcă am vrut să aflu dacă sunt în stare să scriu poezie timp de opt ore, continuu.”
Un interviu cu Ciprian Măceșaru, care a pornit de la volumul de poezie „Corpuri de întunecat” (Casa de Pariuri Literare) și a ajuns până la Hipocrat și înapoi în timpurile prezente.
Recent, la Casa de Pariuri Literare a apărut volumul de poezie ,,Clinamen (Poem în trei glasuri)“, de Emanuela Ignățoiu-Sora, cu o copertă realizată de Andreea Molocea. Despre volum, Cosmin Ciotloș scrie pe coperta a patra: ,,Confesiunea Emanuelei Ignățoiu-Sora e cutremurătoare și, așa fiind, orice termen de comparație e exclus. S-a scris mult dinăuntrul bolii, la noi și aiurea, și de fiecare dată s-a scris altfel, cu totul personal, cu totul liminar și irepetabil.“
Sunt 15 de când Simona Popescu nu a mai publicat un volum de poezie, 15 ani care s-au încheiat acum 3 zile, când „Cartea plantelor și animalelor” a apărut în colecția Vorpal a Editurii Nemira.
Scrisorile lui Mozart sunt celebre, dar și foarte frumoase – ne bucurăm nespus că Humanitas le-a reeditat. Descoperă și tu realitatea compozitorului austriac la 14, 22, respectiv 34 de ani. Traducerea îi aparține lui Cristian Ghenea.
Marieva Ionescu publica în 2019 volumul „Spre partea cealaltă. Proza lui Gellu Naum”, o versiune a lucrării de doctorat. În 2021 debutează în poezie cu volumul „Guest writer” (Casa de Pariuri Literare), despre care Mircea Cărtărescu a scris pe coperta a patra: „Un bun volum de debut, adevărat și emoționant.”
La Casa de Editură Max Blecher a apărut volumul de balade postumane „SOPHIA ROMÂNIA”, de Ruxandra Cesereanu, despre care Andrei Codrescu scrie pe coperta a patra: „Aceste balade postumane inițiază un dialog cu roboții (în general bine-dispuși) care ne așteaptă nerăbdători la răscrucea post-pandemică. Poeta absoarbe cu nesaț bogăția de date și imagini care provin din jucăriile tehnologice și dă, din partea umană, inteligența și emoțiile pe care le dețin poeții.”
Evgheni Vodolazkin și Viktor Erofeev recomandă entuziaști romanul de debut al lui Norris von Schirach, care – ei bine, da – trăiește și scrie în București.
Recent, a apărut un nou volum semnat de Emilan Pal. În „kurva rumuński go home” vom citi despre „infernul care stă la temelia bunăstării, liniștii și confortului”, despre un poet și jurnalist care se trezește sclav în suavul sistem sclavagist, de orientare capitalist-democratică. O carte de poezie care nu ar trebui ratată și un autor dintre cei mai buni:
Editura Polirom vă invită să citiți un fragment din volumul de povestiri „Cuțitul japonez” de Răzvan Petrescu, publicat de curând în colecţia Fiction Ltd.
Noul roman al lui Cristian Teodorescu este o poveste desprinsă din cartea-fenomen „Medgidia, orașul de apoi”, care pune sub lupă viața unei mici comunități din cea mai neagră perioadă a comunismului românesc. Citiți mai jos un fragment.
Dacă v-ați întrebat unde sunt poemele de altădată, citiți „Adorabilii etrusci”, cel mai recent volum publicat de BAS. Mai jos, un exemplu fără rest.
Recent, a apărut volumul de poezie „apără pe cineva de tine”, de Cristina Stancu (Casa de Pariuri Literare), un volum care, așa cum menționează autoarea, este și „un proiect care trebuie să fie în primul rând unitar”. Cristina Stancu revine în forță la cinci ani de la debut și ne povestește lucruri inedite despre procesul de scriere din spatele acestui volum:
În 22 și 23 octombrie 2021, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, va avea loc a V-a ediție a Bienalei europene de poezie – Screen Time, organizată de Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov.
Cristina Stancu este una dintre autoarele care la debutul cu volumul „teritorii” (editura Tracus Arte, 2017) a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. La cinci ani de la debut revine, publicând volumul „apără pe cineva de tine” (Casa de Pariuri Literare), în care vom regăsi poeme care reflectă lecturi din autori germani, universul basmelor germane, reorganizări ale materiei (fizice și psihice) sau alte referințe pe care vă invităm să le descoperiți:
„[…] un volum fresh, care își propune reîntoarcerea la o poezie directă și senzorială într-o lume tot mai reificată și mediată tehnologic.” (Alex Goldiș)
Dualitatea dintre mediul urban și cel rural reprezintă o veche temă în literatură. Modernismul a pus marile orașe sclipitoare, cu dinamica lor tehnologică și socială, pe un rang mai înalt decât tematica vieții din mediul rural.
Mihail Victus a publicat recent romanul „Toate păcatele noastre“ la editura Litera, în colecția „Biblioteca de proză contemporană“, coordonată de Doina Ruști.
Vă invităm să citiți un fragment din „Exodul mieilor”, noua carte a Irinei Georgescu Groza – recent apărută la Editura Nemira.
În acest an, cu ocazia împlinirii a cinci ani de existență a blogului de literatură DLITE , a luat ființă Bursa de creație DLITE, cu sprijinul Goethe Institut București. Juriul a acordat două premii, iar Corina Sabău este câștigătoarea Celei de-a Doua Burse de Creație DLITE – ediția 2021, în valoare de 1.000 de euro. Vă invităm să citiți un interviu cu prozatoarea:
Diana Iepure a publicat recent volumul de poezie „În rest, viața e frumoasă”, la Casa de editură Max Blecher. „Noua carte a Dianei Iepure e ca un diascop. Pe ecranul afectiv al memoriei sunt proiectate imagini — când mai opace, când mai luminoase — ce reconstituie spații, ambianțe, experiențe care definesc starea de fericire deplină.”, a scris Lucia Țurcanu despre volum.
Anul trecut apărea la OMG Publishing House volumul „Aer, păsări, bere”, de Vlad Drăgoi, care a atras imediat atenția cititorilor. Ca să o cităm pe Anca Zaharia: „Vlad Drăgoi este poetul ajuns la forma cea mai eficient distilată: nu mai vrea să epateze deloc, ci pare că simte că datorează mai mult mediului înconjurător decât semenilor, luând în calcul mereu simplitatea naturii și mecanismele previzibile după care funcționează aceasta, spre deosebire de oameni.”
„Elena nu se teme să arate piele învinețită pe sub strasurile de siliciu și să încerce să îmbrățișeze întreaga lume în gol, strângându-se de fapt pe sine la piept.” (Florentin Popa)
Pandora M a tras cu tunul și a publicat vara aceasta o nouă ediție a capodoperei kafkiene prin excelență, jurnalul scriitorului praghez. Citiți mai jos câteva fragmente memorabile, în traducerea lipsită de cusur a lui Radu Gabriel Pârvu, și căutați volumul în librării.
Mă găsești când vrei este al treilea roman al Laviniei Braniște și se află în curs de publicare la editura Polirom. Citiți pe dlite un fragment în avanpremieră.
Marian Ilea va publica în curând un volum de proze scurte, intitulat „Eoliana și ceasul solar”, la Casa de Pariuri Literare. Până atunci să îi cunoaștem personajele care călătoresc la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19:
Recent, editura Polirom, în colecția Junior, a publicat volumul „Anisia și uneltele fermecate”, de Cosmin Perța.
Artiom Oleacu a publicat recent volumul de poezie „Spinner”, la editura Prut. Artiom Oleacu se reîntoarce spre scenă, creând un poem dialogic tată-fiu, cu o mare putere de convingere și cu o suficientă influență din experiența dramaturgului.
Recent, a apărut volumul „Treisprezece. Proză fantastică”, în colecția „Biblioteca de proză contemporană” de la editura Litera. Treisprezece scriitori semnează povestiri în registru fantastic, abordând varii teme, de la hibridul monstruos la granița labilă dintre viață și moarte ori la condiția de fantomă prinsă între lumi. Cei treisprezece prozatori sunt (în ordinea apariției în volum): Pavel Nedelcu, Bogdan Răileanu, Iulia Micu, Lucian Mîndruță, Mihai Ene, Cosmin Leucuța, Doina Ruști, Tudor Ganea, Alexandru Trușcă, Mihail Victus, Octavian Soviany, Iulia Pană, Radu Găvan. Un dialog cu scriitoarea Doina Ruști, coordonatoarea colecției „Biblioteca de proză contemporană”:
Teodora Vasilescu a debutat cu volumul de poezie „Fragil și aproape absurd” la editura Tracus Arte. Cosmin Perța a scris despre acest volum pe coperta a patra: „Un volum de debut scris cu siguranța, tensiunea și limpezimea la care puțini poeți ajung și pe care eu aș miza oricând.”
Recent, a apărut volumul „piese de schimb pentru păsări călătoare”, de Oigăn, la editura Curtea Veche. „Cea mai ezitantă și mai recentă colaborare a lui Oigăn este cu limba română. S-a născut în germană, s-a complăcut în engleză și, de puțini ani încoace, a început, pe lângă texte de muzici în română, să scrie poezie.”
Recent, Editura Cartier a publicat volumul de poezie „Scrâșnetul dinților”, de Șerban Axinte. Despre acest volum O. Nimigean scrie: „Crâncenă carte, de moarte, de dragoste, de boală, de limită a limitelor. Reuşeşti să fii autentic acolo unde cei mai mulţi mimează, se exhibă, se încadrează într-un trend al transgresiunilor de fiţe. Tu însă eşti autentic. Ai fost acolo, eşti acolo, mori şi învii cu adevărat. Ai scris o carte care va rămâne. „
Recent, Teodora Coman a publicat volumul de poezie Lucy (ed. Tracus Arte). Bogdan-Alexandru Stănescu scrie pe coperta a patra: „Lucy e arheologie: povestea acestui șantier poetic începe acum mai bine de trei milioane de ani, odată cu descoperirea australopitecului femelă din Etiopia, arhetip al speciei, traversează pliurile timpului, trece prin prezentul unde compasiunea e arătată printr-un SMS taxabil, într-o țară a dezechilibrului patologic dintre emoțional și gestual, dintre conținut și titlu, apoi forează într-un viitor cu anotimpuri incerte, excedate și peisaje năpădite de șantiere de construcții. Lucy e arheologie.”
„[…] cel mai bun roman de pînă acum al lui Tudor Ganea, arhitectul convertit la proză care, după – iată – cinci romane publicate în tot atîția ani (unele premiate și deja traduse), își poate revendica lejer titlul de cel mai în formă tînăr romancier al momentului.
„Veronica D. Niculescu a reușit ceva extraordinar cu Simfonia animalieră: să creeze limbaj, să facă una din proză, poezie și filosofie, să scrie, pe scurt, o micuță carte mare. O carte pe care o poți citi și reciti iar și iar, vorba lui Doinel, pe «repetă-te la nesfîrșit, nu te termina niciodată».” (Luminița Corneanu)
Editura Cartier consideră că e important să ne cunoaștem și să ne traducem vecinii
Editura ART ne-a bucurat în 2020 cu o ediție bilingvă a poeziei lui Georg Trakl; selecția și traducerea, splendide, îi aparțin lui George State, care e responsabil și de transpunerea operei poetice a lui Paul Celan în limba română.
Manuscrisul volumului larvae, de Mircea Andrei Florea, este unul dintre cele două câștigătoare ale Concursului de debut în poezie „Max Blecher”, ediţia a zecea. Am dialogat cu Mircea Andrei Florea, despre al cărui volum Olga Ștefan a scris: „Suntem în prezența materiilor extraterestre, în insolit.”
Anii ’80. Patru prieteni se întîlnesc în gara din Chişinău. Vor pleca împreună în vacanţă în Crimeea, la mare.
Ca regulă, unui roman „cu pretenții”, înecat până la final de brațele puternice ale ambiției scriitorului, îi prefer un roman „fără pretenții”, dus la capăt cu onestitate, cum este cazul și acestui volum.
Flavius Ardelean a publicat în 2020 volumul de povestiri „Câteva feluri de a dispărea“, în colecția n`autor a editurii Nemira. Bianca Burța-Cernat a scris despre acest volum: „O combinație (remarcabil orchestrată) de thriller, horror și dark fantasy, pe un fundal (post)romantic sau decadent, străbătut de sugestii kafkiene ori sartriene…“
Radu Nițescu a fost desemnat Tânărul scriitor al anului 2020, pentru volumul Satao (Casa de editură Max Blecher). Să aflăm mai multe despre acest volum:
Ramona Boldizsar a debutat cu volumul de poezie Nimic nu e în neregulă cu mine (Casa de Pariuri Literare). Am dialogat cu ea despre acest volum:
Simona Goșu a debutat în 2020 cu volumul Fragil (editura Polirom). „Cu aceste remarcabile proze de debut, Simona Goșu nu datorează nimic tradiției literare de la noi. Subiectele ei sînt pe cît de actuale, pe atît de inedite, subsumate temei vulnerabilității fără să facă vreo concesie așteptărilor sau sensibilității cititorilor: familii monoparentale depășite de situație, maternitate nedorită sau frici neînțelese, copii lăsați la cheremul instinctelor sau al hazardului…” (Marius Chivu)
Recent, a apărut un volum de poezie care nu poate fi trecut cu vederea, „Faust pe mări”, de Karácsonyi Zsolt, despre care George Volceanov scrie: „Având de ales între iadul imaginat de Dante sau Marlowe și Raiul lui Goethe, Karácsonyi Zsolt a preferat o a treia cale – cea a apei, a purificării și a metamorfozei.”
Microromanul „Să nu lași moartea să te găsească”, de Bogdan Răileanu, a apărut la editura Polirom anul trecut. „Am construit varianta mea de Miorița, în care resemnarea este mult mai plauzibilă decât e în original. Pentru asta am mai citit despre Ciuma lui Caragea și războaiele care au măturat zona în acea perioadă. (…) Mi-ar fi prins bine să am la îndemână o carte cu toate variantele acestei balade care au circulat pe teritoriul României.”, a scris Bogdan Răileanu.
Recent, a apărut volumul de poezie „Indicele fericirii globale”, de Mihai Kantzer, la editura Tracus Arte. Al. Cistelecan scrie pe coperta a patra: „Oricât de directă și brutală ar fi agresiunea cotidiană, ea e doar o secvență din vreun „thriller cu monștri marini”. Să descoperim împreună traseul acestor poezii care ne poartă într-un city break în Cretacic, ne arată cocorii din ţările calde sau Marele Zid Chinezesc:
Flavius Ardelean a publicat romanul fantasy „Scârba sfântului cu sfoară roșie” la editura Homunculus Verlag, în Germania, în traducerea Evei Ruth Wemme, în 2020. Presa germană a întâmpinat cu multă căldură acest roman, iar mai jos redăm câteva fragmente:
Recent, a apărut volumul de poezie „Bufonerii și litanii”, de Mihai Măniuțiu, cunoscut regizor de teatru şi scriitor. Spectacolele sale au fost în turnee naționale și internaționale în Marea Britanie, Belgia, Franța, Canada, Egipt, Austria, Ungaria, Finlanda, Iugoslavia și Brazilia. Am dialogat cu Mihai Măniuțiu despre volumul recent apărut:
Exact la 10 ani de la Poker, Bogdan Coșa revine cu un roman atipic stilului care l-a făcut cunoscut. Cât de aproape sunt ploile reci aduce în prim-plan drama unei familii, fisurile din oamenii de lângă noi, din noi, dar și un mod particular si sensibil prin care ne putem raporta la toate acestea.
Antonia Mihăilescu a câștigat Premiul „Alexandru Muşina” pentru debut în poezie, ediția a VII-a, iar volumul „Note din secolul kitsch” a apărut la editura Tracus Arte. De asemenea, volumul este nominalizat la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum.
Romulus Bucur a publicat recent volumul de poezie „despre prieteni & singurătate” (editura Tracus Arte).
A. Caius a publicat recent volumul de poezie „Maimuța și ecograful“ (Editura Tracus Arte, 2020). Vom încerca să aflăm mai multe despre aceste volum și despre fapte cu adevărat importante, cum ar fi „de ce nu mai are maimuța coadă“. Referindu-ne la un strămoș universal, îl vom trata ca atare:
Recent, romanul fantasy „Scârba sfântului cu sfoară roșie”, de Flavius Ardelean, a apărut în Germania, la editura Homunculus Verlag, în traducerea Evei Ruth Wemme. Publicat în România de editura Herg Benet în 2015, a primit premiul Colin pentru cel mai bun Roman Fantastic. Să descoperim împreună personajele și autorul romanului „Scârba sfântului cu sfoară roșie”:
Luna aceasta recomandăm cea mai recentă traducere a Danei Verescu, un non-fiction a cărui lectură s-ar putea dovedi salvatoare pentru generațiile care vin. Ca să vă faceți o idee, am selectat un capitol – pe cât de scurt pe atât de intens.
Scăpătat și ghinionist, studentul la arhitectură Otto Kwant sfârșește într-o misiune în statul post-sovietic fictiv Ufurstan, undeva în Asia Centrală. Otto se lasă prins în întâlniri bizare și aventuri terifiante. Toate încercările sale de a evada din Ufurstan sunt dejucate, rând pe rând.
