Apariții noi

Apariții noi

Trei poeme de Mitoș Micleușanu

Mitoș Micleușanu și-a adunat poeziile scrise în ultimii ani într-un volum straniu, hipnotic, rezidual – rezultatul artistic pare compus din resturile unor procese artistice mai mari. „Făină de oase, carne de tun” a apărut zilele acestea la Editura Prut, să-l căutați.

Liviu G. Stan: „Viața nu prea se ocupă cu „implementarea” happy end-ului”

În colecția „Biblioteca de proză contemporană” a editurii Litera, coordonată de scriitoarea Doina Ruști, a apărut volumul Dragostea când te doare, care reunește șaisprezece povestiri scurte semnate de Andrei Panțu, Florin Spătaru, Ligia Pârvulescu, Liviu G. Stan, Cristian Fulaș, Radu Aldulescu, Radu Găvan, Delia Hügel, Dorian Dron, Allex Trușcă, Laura Sorin, Dan Sociu, Emilia Toma, Irina Georgescu Groza, Doina Ruști și Cosmin Leucuța, cu o prefață de Iulia Micu. Am dialogat cu Liviu G. Stan, care ne dezvăluie roller coasterul special al acestui volum colectiv:

Max Frisch, despre sufletul etern al inginerului

Curtea Veche a reeditat peste vară unul din cele trei mari romane ale autorului elvețian Max Frisch; vă invităm să citiți două fragmente scurte din „Homo faber” – în excelenta traducere a Marei Giurgiuca.

Daniela Rațiu: „Mulțimea devine locul în care individul se pierde, eul colectiv se formează, se metamorfozeză, se deformează”

Daniela Rațiu a publicat un nou roman, Ultimul an cu Ceaușescu, în colecția Biblioteca de Proză Contemporană de la editura Litera. În ultimul an al erei ceaușiste, românii așteptau „să se întâmple ceva”, în vreme ce Europa de Est era cutremurată de căderea Zidului Berlinului. Pe acest fundal, romanul urmărește viața unei familii care trăiește experiențele traumatizante ale totalitarismului, aflat la final.

Andrei Velea: „Literatura e un mare integrator”

În curând, în colecția Biblioteca de Proză Contemporană a editurii Litera va apărea romanul a. normal, de Andrei Velea. Un roman care aduce în prim-plan vulnerabilitățile și labilitățile relațiilor, pasiunilor sau căsniciilor din zilele noastre.

Trei poezii de Diana Iepure

Noua carte a Dianei Iepure e ca un diascop. Pe ecranul afectiv al memoriei sunt proiectate imagini ce reconstituie spații, ambianțe, experiențe care definesc starea de fericire deplină. (Lucia Țurcanu)

Trei poezii de Ionel Ciupureanu

Mă țin cu mâinile de capul meu bătrân. Simt și văd că Ionel Ciupureanu este încă tânăr, puternic, că își permite să întoarcă pe dos universul și să mute din loc zidul de care se sprijină uneori. Că poate intra în delir scurt și coerent. (Angela Marcovici)

Un poem de Ovidiu Komlod

M-au atras dintotdeauna poeții pentru care poezia trebuie să conțină deopotrivă toate afirmațiile – și toate negațiile lor riguroase. Dintr-o astfel de familie de poeți îmi pare a face parte Ovidiu Komlod. (Radu Vancu)

Trei poeme de Moni Stănilă

De mult n‑am mai citit un experiment poetic așa de atipic, cu atât mai mult cu cât pasiunea microbistă e adjudecată de o poetă. (Teodora Coman)

Un poem de Teodor Dună

Totul e posibil aici, exact ca în desene, și să mori și să nu mori chiar dacă ai murit deja. „flașneta babel” e ceea ce se întâmplă după ce totul s-a întâmplat deja. (Svetlana Cârstean)

Mihai Radu, despre aspirații și îmbătrânire

„Repetiție pentru o lume mai bună” ne-a cucerit încă din fașă, motiv pentru care vara trecută i-am acordat lui Mihai Radu prima Bursă de Creație DLITE. Romanul a apărut între timp în librării – și e lectura perfectă pentru sfârșitul ăsta de vară. Îl recomandăm cu multă căldură. Mai jos, trei fragmente excelente.

Yoko Tawada, despre biciclete, ședințe și iarnă în orașele mari

Implicând permanent o subtilă, dar tăioasă critică socială – atât a comunismului, cât şi a capitalismului –, „Memoriile unui urs polar” explorează istoria recentă ca să vorbească despre umanitate, despre iubirea fără graniţe, despre absurdul şi farmecul existenţei. Citiți mai jos trei fragmente din romanul lui Yoko Tawada – în traducerea Monicăi Tamaș.

Răzvan Țupa & Ioana Miron: „Mişcarea grafică a cuvintelor din limbaj”

„Poeme ilustrate ai mai văzut, chiar și dialoguri între versuri și desen. Ce răsfoiești acum este altceva. Ioana desenează și scrie poezie. Eu scriu versurile și tot încerc desenul. Pentru amândoi acesta este un mod de lectură. Sigur că nu e poezia așa cum te învață la școală, ci o petrecere cu haosul și strălucirea, cu oboselile și extazurile ei, cu momentele ei de cădere până la o rezistență expresivă fluidă.”, scrie Răzvan Țupa în deschiderea volumului Poetic. Relația grafică. Performan(ce) grafic în versuri, apărut la CDPL.

Ioana Ieronim: „Sper ca timpul să aibă răbdare”

Recent, la editura Tracus Arte a apărut volumul de poezie Zoom, semnat de Ioana Ieronim. După cum scrie Doina Ioanid într-o cronică literară: „Zoom-ul său din această carte nu este unul internautic, ci un zoom asupra acestei lumi îngrijorătoare, un zoom asupra lumii trecute și un zoom spre lumile sale lăuntrice. Și, mai ales, poezia din Zoom devine descîntec, descîntec de teamă, de moarte, de abisul în care ne-am putea cufunda.”

Poziția a unsprezecea și Domnișoarele lui Fontaine, de Cătălin Mihuleac

„Printre «domnișoarele lui Fontaine» sunt câteva care mi-au fost colege la Liceul Francez din București, în ultimul său an de existență, 1947–’48, înainte ca regimul comunist să-l desființeze, și am fost foarte impresionată de curajul cu care au înfruntat toate pericolele atât de scump plătite. O carte emoționantă, de citit și recitit cu plăcere.“ — MARILY LE NIR

Cosmin Leucuța a scris un roman numai bun de luat în vacanță

„Road-novel, distopie, poveste cu mult suspans, violență bine dozată, dialoguri pe muchie de cuțit, cartea își atinge țelul fără ocolișuri inutile și ne obligă să medităm în cel mai serios mod la propria noastră natură. Am fi pregătiți să facem față unui astfel de univers fără să ne pierdem umanitatea?“ — ANDREI MOCUȚA

Un poem de Adrian Kasnitz

„Kalendarium” este un proiect de lungă durată al scriitorului Adrian Kasnitz. El descrie 365 de zile în 365 de poeme. În fiecare an publică un volum care cuprinde câte o lună. Până acum au apărut volumele „Kalendarium” #1-#7.

Trei poeme noi de Răzvan Andrei

În 2020, Răzvan Andrei a obținut locul I în cadrul Burselor și rezidențelor de creație Cărturești, la secțiunea Poezie, cu selecții din volumul „Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+” – în curs de publicare la OMG Publishing.

Simona Popescu: „Casa Vieții (cu toate ale sale)”

Recent, în colecția Vorpal a editurii Nemira, a apărut volumul Cartea plantelor și animalelor de Simona Popescu. „Cartea plantelor și animalelor e acolo unde viața și poezia stau mai mult ca niciodată de aceeași parte a drumului, unde il faut cultiver notre jardin e și despre text, și despre respirația de zi cu zi. Pur și simplu, o botanică poetică ageless.”, a scris Svetlana Cârstean. Vă invităm la un dialog cu Simona Popescu:

Bogdan-Alexandru Stănescu: „Adorabilii etrusci are la origine mai multe puneri în scenă”

La finalul anului trecut apărea volumul de poezie Adorabilii etrusci, de Bogdan-Alexandru Stănescu, la Editura Charmides. Despre acest volum, Mirela Nagâț scria: „În turbionul cultural al lui Bogdan-Alexandru Stănescu se amestecă omul din Porlock (inoportunul de serviciu care-l făcuse pe Coleridge să-şi rateze transa poetică), Cimitirul marin al lui Valéry, ultimul împărat roman păgân, Iulian Apostatul, Origene cel autocastrat, eroinele feminine celebre imaginate de Thomas Mann, Sabato sau Cortázar, şi alţii, convocaţi fără ostentaţie, cu autoironie şi umor”.

Poeme din „Oi fluorescente” de Ulrike Almut Sandig

Noile texte ale lui Sandig nu sunt doar poezie vizuală pe hârtie, ci răsună în buclă în ureche, sunt imagini cinematografice și explozii ale simțurilor. (…) mai presus de toate, în „Oi fluorescente”, poeta creează încă o dată „lumi pline de imagini mitice, care pătrund adânc în conștiință”. (Matthias Ehlers, WDR)

 

Vremea minunilor

„Vremea minunilor este, în același timp, un elogiu adus tatălui, dar și lumii părăsite de autor în plină adolescență. Este o lume din care a ieșit gata înarmat pentru lupta scrisului.“ (Mircea Mihăieș) Citiți mai jos un fragment în traducerea Adrianei Rotaru.

Tatiana Grosu: „Omul este liber să facă ce-și dorește”

Tatiana Grosu a debutat la Casa de Pariuri Literare cu volumul de poezie Ce vedem noi când ne uităm unul la altul. Un volum care-și modelează cititorul și îl poartă într-o lume în care fricile sunt cumulul unui context social, dar și (re)evoluția temporală a fiecărui individ.

MUST-READ Bookfest 2022: Tyll, de Daniel Kehlmann

Din 2017 până azi, „Tyll” a vândut peste jumătate de milion de exemplare în Germania, unde a fost publicat prima oară. În timpul ăsta a ajuns să fie lăudat de o lume întreagă – de la Salman Rushdie până la James Wood sau Ian McEwan. Și nouă ne-a plăcut foarte mult, iar traducerea Mariei Irod, după cum se poate vedea în continuare, i-a făcut cinste.

O zi din viața lui Kafka sau Cea mai frumoasă și mai sinceră scrisoare de intenție

Mai întâi citim opera unui autor, pe urmă trecem la jurnalul lui, dacă a lăsat unul, în timp ce corespondența, dacă s-a păstrat, rămâne pe ultimul loc. În cazul lui Franz Kafka ordinea ar trebui să fie însă inversă – citiți, în traducerea lui Radu Gabriel Pârvu, una dintre cele mai interesante scrisori de dragoste publicate vreodată.

Sorin Ghergut

Poezii noi de Sorin Gherguț

Sorin Gherguț a publicat volumele de versuri „Trei” (Editura Vellant, București, 2016), „Orice. uverturi și reziduuri” (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și „Time Out” (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective „Tablou de familie” (Editura Leka-Brancuş, București, 1995, împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), „Marfă” (Editura Salut, 1996) și „Marfă reîncărcată” (Editura Brumar, 2011, ambele alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu). Este prezent, de asemenea, în volumele „De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks” (Editura Art, 2017), „Generația de aur” (Editura Fractalia, 2020) și „Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului” (Fractalia, 2021).

Livia Roșca: „Inima mea-explozibil/stă să ne arunce în aer”

O cunoașteți de când a debutat, cu volumul de poezie Ruj pe icoane, în 2006. Sau ați întâlnit-o în cadrul unor evenimente ale asociației 7 ARTE, dedicate educaţiei experienţiale şi educaţiei prin cultură. Recent, volumele Ruj pe icoane și 1+1>2 au fost reeditate de Casa de Pariuri Literare. Vă invităm la un dialog cu Livia Roșca:

O povestire de Remus Boldea

„Așa sunt povestirile lui Remus Boldea: cioburi în care îți poți tăia buricele degetelor sau încheieturile, dar în care vezi lucrurile dureros de clar.” – Adrian GEORGESCU

„Un Stradivarius de la Goebbels” de Yoann Iacono (fragment)

De la Paris până în Japonia, trecând prin Germania și Statele Unite, cititorul calcă pe urmele violonistei Nejiko Suwa, care însuflețește cu arta sa cocktailuri, recepții și săli de concerte, presărând note muzicale în inima ororilor războiului.

am citit despre un război, un poem de Karin Pitz

Poezia scrisă de Katrin Pitz este despre cuvinte care ne uimesc și ne rănesc, cuvinte pe care le pierdem sau le căutăm, fără să le găsim. Poeme prin care pot fi percepute lucruri ascunse, care nu plutesc la suprafață.

Beate Tröger, critic literar

Stai jos sau cazi – fragment de roman

„[…] cartea lui Bogdan Munteanu redă o poveste simplă, a unui om căruia i se întâmplă lucruri, zi de zi. Lucruri care se învârt în cuvintele minunate cu care el construiește o lume, care urlă, care se odihnește.“
Bogdan O. Popescu

„Ostende 1936. Vara prieteniei” de Volker Weidermann (fragment)

La editura Cartea Românească Educațional a apărut Ostende 1936. Vara prieteniei de Volker Weidermann, în traducerea lui Cătălin Pavel. Traducerea a fost realizată prin finanțarea primită de la S. Fischer Stiftung în cadrul programului TRADUKI, ca parte dintr-o serie de proză germană contemporană coordonată de Alexander Rubel.

O povestire de Bernhard Schlink

În cazul în care căutați ceva ușor de urmărit și totuși deloc frivol, zilele trecute a apărut în librării cel mai recent volum de Bernhard Schlink – în traducerea Marianei Bărbulescu. Vă invităm să citiți primul capitol din „Culorile despărțirii”.

Zonă protejată – un roman actual de Nora Bossong

Schutzzone (Zonă protejată) este povestea unei foste angajate ONU. Nora Bossong scrie despre misiunile protagonistei, implicarea ei, despre eşecuri și responsabilități atât la nivel individual, cât și în structuri socio-politice.

O povestire de Ciprian Popescu

Ciprian Popescu a scris un volum foarte interesant, în care diversele episoade povestite cu mare talent sunt legate între ele de poezii aparent naive, o muzică de fundal. „Mile-Ex” a apărut la Casa de editură Max Blecher, nu-l ratați.

Vlad Beu: „Mi-ar plăcea să existe sensuri unice în destinul nostru”

La editura Tracus Arte a apărut volumul de debut „mamifere subatomice”, de Vlad Beu. Autorul s-a născut la Mediaș, în 1980. Fost IT-ist, a programat și coordonat dezvoltarea de jocuri video. Descoperiți ce puteți face când „există camere fără interior care nu trebuie deschise”:

Ioana Zenaida Rotariu: „Am scris poezie și am câștigat timp”

Volumul de debut în poezie Cei cinci ani de muțenie, de Ioana Zenadia Rotariu, a apărut în 2021, în urma câștigării concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”, ediția a opta. „Hiperluciditatea unei minți permanent treze ce depistează mecanismul și deconstruieşte cu rapiditate inutilitatea descrierilor largi.”, a scris Svetlana Cârstean pe coperta a patra.

Jurnal de pustă

Borco Ilin (1975, Timișoara) scrie poezii atât în română, cât și în sârbă; a publicat mai multe volume de povestiri, iar cel mai recent roman al său a apărut anul trecut la editura Humanitas. Citiți mai jos un fragment din „Jurnal de pustă”.

Ciprian Popescu: „Personajul are foarte mare nevoie de trecut”

„Amestec de punk, rock și blues, «proezia» lui Ciprian Popescu frisonează, înspăimântă, rupe canoanele, înduioșează, provoacă și distruge.” – a scris Cornel George Popa pe coperta a patra a volumului Mile-Ex, recent apărut la Casa de editură Max Blecher. Citiți un interviu cu autorul:

Ion Agaci: „Pentru mine toți oamenii pot deveni într-o oarecare măsură speciali”

Vă recomandăm volumul de poezie Șampanie pentru acest sfârșit, de Ion Agaci. Dumitru Crudu a scris pe coperta a IV-a: „Ion Agaci este un solitar. El nu face parte din grupările și găștile literare la modă și nici nu scrie cum se scrie astăzi. Poeziile sale au aerul că epoca mizerabilismului și post-umanului s-a terminat.”

Ștefania Mihalache: „Akasha este infinită, ca universul”

La editura Nemira, în colecția Vorpal, a apărut volumul de poezie Cronica Akasha, de Ștefania Mihalache, despre care Svetlana Cârstean scrie pe coperta a patra: „După o carte a nașterii precum a fost în 2016 Sisteme de fixare și prindere, Ștefania Mihalache scrie acum, prin Cronica Akasha, o saga a pierderii tatălui, pentru care imaginează lumi paralele și apocalipse generale, cu imagini greu de uitat și evitat.”

Doina Ruști: „Orice ciudățenie e un miracol, are parte de legături cu un zeu mic”

Vă recomandăm volumul Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, de Doina Ruști, apărut la editura Litera. „Povestirile pe care ni le spune Doina Ruşti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente şi scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii.“, a scris Eugen Negrici pe coperta a patra.

Adelina Pascale: „Să apăs butonul și să mă teleportez în visul de azi-noapte”

Adelina Pascale a câștigat, la douăzeci și șase de ani, cea de-a XI-a ediție a Concursului de debut „Max Blecher”, publicând „maki for 2”. Anastasia Gavrilovici scrie pe coperta a patra: „maki for 2 se aseamănă cu o cabină de simulare VR, în care ești pur și simplu atras, fără să te poți opune, pe o orbită seducătoare și de o luxurianță imagistică de-a dreptul amețitoare, unde lucrurile care îți sunt prezentate par atât de reale și firești, dar „la atingere totul dispare”.

Cel mai așteptat roman românesc la început de 2022

Bogdan-Alexandru Stănescu a scris una din cele mai frumoase colecții de povestiri ale deceniului trecut, „Copilăria lui Kaspar Hauser”. În 2021 a încântat cu volumul de versuri „Adorabilii etrusci”. Vă invităm să citiți un fragment din „Abraxas”, care a intrat săptămâna aceasta în librării.

Orașele de scăpare, o povestire de Bogdan Coșa

„Orașele de scăpare” a fost publicat de curând în antologia coordonată de Andreea Răsuceanu, „Cartea orașelor”, alături de povestirile altor 15 scriitori români contemporani, printre care Augustin Cupșa, Tatiana Țîbuleac și Corina Sabău.

Un roman românesc mișto

Alex lucrează la o firmă de lobby. Livia face voluntariat la un ONG. Sunt expați, stabiliți la Bruxelles. În timpul unei excursii la Marea Mediterană, o întâmplare le bulversează viața. Degradarea survine lent, este inevitabilă, iar practicile cotidiene ale indiferenței devin din ce în ce mai evidente. Citiți un fragment reprezentativ din „Copia carbon”, cel mai recent roman al lui Sebastian Sifft – apărut la Humanitas.

Flavia Teoc: „Cred că aproape tot ceea ce nu este uman este sălbatic”

Olga Ștefan a scris pe coperta a patra a antologiei Istoria naturală, de Flavia Teoc (Casa de Editură Max Blecher): „Așa cum Istoria naturală a lui Pliniu cel Bătrân inventaria toate adevărurile lumii văzute, dar și narațiuni ca aceea a Korei din Sicyon, care, schițând pe un perete gol umbra iubitului ei absent, născocește pictura, Istoria naturală a Flaviei Teoc e mai mult decât un catalog de imagini: în mărturii tributare structurii simple a parabolei, ea așază în pagină singurătatea străinului, mai veche decât toate tiparele.”

Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă

Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă este un roman memorabil despre criza refugiaților din Europa, scris de una dintre cele mai apreciate autoare germane contemporane, Jenny Erpenbeck. În 2018 a fost nominalizat la International Booker Prize. Citiți mai jos un fragment.

Retrospectivă 2021: Ce-au mai făcut autorii noștri în ultimul an

Dragi cititoare, dragi cititori,

de cinci ani ne străduim să vă prezentăm cele mai noi apariții editoriale, poeme și proză din spațiul literar german și român. Echipa DLITE vă mulțumește că ne sunteți alături și vă dorește sărbători fericite și un 2022 care să ne aducă liniște și sănătate.

Robert Șerban: „Sunt norocosul posesor al unei damblale”

La editura Casa de Pariuri Literare a apărut volumul „Poemul curcubeu”, de Robert Șerban, un experiment, un protest, un performance și un pariu. După cum spune autorul: „Pariu, fiindcă am vrut să aflu dacă sunt în stare să scriu poezie timp de opt ore, continuu.”

Emanuela Ignățoiu-Sora: ,,Nu putem să ne ferim privirea la nesfârșit“

Recent, la Casa de Pariuri Literare a apărut volumul de poezie ,,Clinamen (Poem în trei glasuri)“, de Emanuela Ignățoiu-Sora, cu o copertă realizată de Andreea Molocea. Despre volum, Cosmin Ciotloș scrie pe coperta a patra: ,,Confesiunea Emanuelei Ignățoiu-Sora e cutremurătoare și, așa fiind, orice termen de comparație e exclus. S-a scris mult dinăuntrul bolii, la noi și aiurea, și de fiecare dată s-a scris altfel, cu totul personal, cu totul liminar și irepetabil.“

4 poezii de Simona Popescu

Sunt 15 de când Simona Popescu nu a mai publicat un volum de poezie, 15 ani care s-au încheiat acum 3 zile, când „Cartea plantelor și animalelor” a apărut în colecția Vorpal a Editurii Nemira.

Marieva Ionescu: „Cărțile astea sunt de fapt lucrări pe propria-mi piele”

Marieva Ionescu publica în 2019 volumul „Spre partea cealaltă. Proza lui Gellu Naum”, o versiune a lucrării de doctorat. În 2021 debutează în poezie cu volumul „Guest writer” (Casa de Pariuri Literare), despre care Mircea Cărtărescu a scris pe coperta a patra: „Un bun volum de debut, adevărat și emoționant.”

Ruxandra Cesereanu: „Sunt poetă, nu magiciană, nici șamancă (deși aș vrea să fiu și așa ceva)”

La Casa de Editură Max Blecher a apărut volumul de balade postumane „SOPHIA ROMÂNIA”, de Ruxandra Cesereanu, despre care Andrei Codrescu scrie pe coperta a patra: „Aceste balade postumane inițiază un dialog cu roboții (în general bine-dispuși) care ne așteaptă nerăbdători la răscrucea post-pandemică. Poeta absoarbe cu nesaț bogăția de date și imagini care provin din jucăriile tehnologice și dă, din partea umană, inteligența și emoțiile pe care le dețin poeții.”

Cei mai frumoși ani din viața lui Anton

Evgheni Vodolazkin și Viktor Erofeev recomandă entuziaști romanul de debut al lui Norris von Schirach, care – ei bine, da – trăiește și scrie în București.

Emilan Pal: „Scrisul pentru mine nu a fost o opțiune. A fost și e felul meu de a exista”

Recent, a apărut un nou volum semnat de Emilan Pal. În „kurva rumuński go home” vom citi despre „infernul care stă la temelia bunăstării, liniștii și confortului”, despre un poet și jurnalist care se trezește sclav în suavul sistem sclavagist, de orientare capitalist-democratică. O carte de poezie care nu ar trebui ratată și un autor dintre cei mai buni:

Noul Răzvan Petrescu? Mișto.

Editura Polirom vă invită să citiți un fragment din volumul de povestiri „Cuțitul japonez” de Răzvan Petrescu, publicat de curând în colecţia Fiction Ltd.

Tatăl meu la izolare

Noul roman al lui Cristian Teodorescu este o poveste desprinsă din cartea-fenomen „Medgidia, orașul de apoi”, care pune sub lupă viața unei mici comunități din cea mai neagră perioadă a comunismului românesc. Citiți mai jos un fragment.

Un poem de Bogdan-Alexandru Stănescu

Dacă v-ați întrebat unde sunt poemele de altădată, citiți „Adorabilii etrusci”, cel mai recent volum publicat de BAS. Mai jos, un exemplu fără rest.

Cristina Stancu: „Nu trăim într-o cultură care să ofere foarte multe sfaturi despre cum să greșim sau cum să ne bucurăm”

Recent, a apărut volumul de poezie „apără pe cineva de tine”, de Cristina Stancu (Casa de Pariuri Literare), un volum care, așa cum menționează autoarea, este și „un proiect care trebuie să fie în primul rând unitar”. Cristina Stancu revine în forță la cinci ani de la debut și ne povestește lucruri inedite despre procesul de scriere din spatele acestui volum:

Bienala europeană de poezie – Screen Time / Ediția a V-a

În 22 și 23 octombrie 2021, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, va avea loc a V-a ediție a Bienalei europene de poezie – Screen Time, organizată de Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov.

Cristina Stancu (selecție din „apără pe cineva de tine”)

Cristina Stancu este una dintre autoarele care la debutul cu volumul „teritorii” (editura Tracus Arte, 2017) a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. La cinci ani de la debut revine, publicând volumul „apără pe cineva de tine” (Casa de Pariuri Literare), în care vom regăsi poeme care reflectă lecturi din autori germani, universul basmelor germane, reorganizări ale materiei (fizice și psihice) sau alte referințe pe care vă invităm să le descoperiți:

Trei poezii de Horia Corcheș

„[…] un volum fresh, care își propune reîntoarcerea la o poezie directă și senzorială într-o lume tot mai reificată și mediată tehnologic.” (Alex Goldiș)

Român sau ungur?

Vă invităm să citiți un fragment din „Exodul mieilor”, noua carte a Irinei Georgescu Groza – recent apărută la Editura Nemira.

Corina Sabău: „Într-un sondaj recent, cei mai mulți politicieni, întrebați ce citesc, au răspuns Biblia”

În acest an, cu ocazia împlinirii a cinci ani de existență a blogului de literatură DLITE , a luat ființă Bursa de creație DLITE, cu sprijinul Goethe Institut București. Juriul a acordat două premii, iar Corina Sabău este câștigătoarea Celei de-a Doua Burse de Creație DLITE – ediția 2021, în valoare de 1.000 de euro. Vă invităm să citiți un interviu cu prozatoarea:

Diana Iepure: „Memoria mea a păstrat un amalgam de mirosuri vindecătoare”

Diana Iepure a publicat recent volumul de poezie „În rest, viața e frumoasă”, la Casa de editură Max Blecher. „Noua carte a Dianei Iepure e ca un diascop. Pe ecranul afectiv al memoriei sunt proiectate imagini — când mai opace, când mai luminoase — ce reconstituie spații, ambianțe, experiențe care definesc starea de fericire deplină.”, a scris Lucia Țurcanu despre volum.

Vlad Drăgoi: „Am lucrat mult pe punchlines și mi-a fost la îndemînă”

Anul trecut apărea la OMG Publishing House volumul „Aer, păsări, bere”, de Vlad Drăgoi, care a atras imediat atenția cititorilor. Ca să o cităm pe Anca Zaharia: „Vlad Drăgoi este poetul ajuns la forma cea mai eficient distilată: nu mai vrea să epateze deloc, ci pare că simte că datorează mai mult mediului înconjurător decât semenilor, luând în calcul mereu simplitatea naturii și mecanismele previzibile după care funcționează aceasta, spre deosebire de oameni.”

Un poem de Elena Boldor

„Elena nu se teme să arate piele învinețită pe sub strasurile de siliciu și să încerce să îmbrățișeze întreaga lume în gol, strângându-se de fapt pe sine la piept.” (Florentin Popa)

Kafka, despre social media și bucuriile simple ale vieții

Pandora M a tras cu tunul și a publicat vara aceasta o nouă ediție a capodoperei kafkiene prin excelență, jurnalul scriitorului praghez. Citiți mai jos câteva fragmente memorabile, în traducerea lipsită de cusur a lui Radu Gabriel Pârvu, și căutați volumul în librării.

Artiom Oleacu: „De ambii părinții ai nevoie când ești mic”

Artiom Oleacu a publicat recent volumul de poezie „Spinner”, la editura Prut. Artiom Oleacu se reîntoarce spre scenă, creând un poem dialogic tată-fiu, cu o mare putere de convingere și cu o suficientă influență din experiența dramaturgului.

Doina Ruști: „Ne așteptăm ca în primul rând cititorul de proză eliadescă să se îndrepte spre noi”

Recent, a apărut volumul „Treisprezece. Proză fantastică”, în colecția „Biblioteca de proză contemporană” de la editura Litera. Treisprezece scriitori semnează povestiri în registru fantastic, abordând varii teme, de la hibridul monstruos la granița labilă dintre viață și moarte ori la condiția de fantomă prinsă între lumi. Cei treisprezece prozatori sunt (în ordinea apariției în volum): Pavel Nedelcu, Bogdan Răileanu, Iulia Micu, Lucian Mîndruță, Mihai Ene, Cosmin Leucuța, Doina Ruști, Tudor Ganea, Alexandru Trușcă, Mihail Victus, Octavian Soviany, Iulia Pană, Radu Găvan. Un dialog cu scriitoarea Doina Ruști, coordonatoarea colecției „Biblioteca de proză contemporană”:

Teodora Vasilescu: „Puterea celorlalți de a schimba poveștile”

Teodora Vasilescu a debutat cu volumul de poezie „Fragil și aproape absurd” la editura Tracus Arte. Cosmin Perța a scris despre acest volum pe coperta a patra: „Un volum de debut scris cu siguranța, tensiunea și limpezimea la care puțini poeți ajung și pe care eu aș miza oricând.”

Șerban Axinte: „Despre o dragoste, fie ea trecută sau actuală, nu se poate povesti decât tot prin poezie”

Recent, Editura Cartier a publicat volumul de poezie „Scrâșnetul dinților”, de Șerban Axinte. Despre acest volum O. Nimigean scrie: „Crâncenă carte, de moarte, de dragoste, de boală, de limită a limitelor. Reuşeşti să fii autentic acolo unde cei mai mulţi mimează, se exhibă, se încadrează într-un trend al transgresiunilor de fiţe. Tu însă eşti autentic. Ai fost acolo, eşti acolo, mori şi învii cu adevărat. Ai scris o carte care va rămâne. „

Teodora Coman: „Reveria e mai puternică decât călătoria”

Recent, Teodora Coman a publicat volumul de poezie Lucy (ed. Tracus Arte). Bogdan-Alexandru Stănescu scrie pe coperta a patra: „Lucy e arheologie: povestea acestui șantier poetic începe acum mai bine de trei milioane de ani, odată cu descoperirea australopitecului femelă din Etiopia, arhetip al speciei, traversează pliurile timpului, trece prin prezentul unde compasiunea e arătată printr-un SMS taxabil, într-o țară a dezechilibrului patologic dintre emoțional și gestual, dintre conținut și titlu, apoi forează într-un viitor cu anotimpuri incerte, excedate și peisaje năpădite de șantiere de construcții. Lucy e arheologie.”

Fragment din monologul hârciogului, de Veronica D. Niculescu

„Veronica D. Niculescu a reușit ceva extraordinar cu Simfonia animalieră: să creeze limbaj, să facă una din proză, poezie și filosofie, să scrie, pe scurt, o micuță carte mare. O carte pe care o poți citi și reciti iar și iar, vorba lui Doinel, pe «repetă-te la nesfîrșit, nu te termina niciodată».” (Luminița Corneanu)

7 poezii de Georg Trakl

Editura ART ne-a bucurat în 2020 cu o ediție bilingvă a poeziei lui Georg Trakl; selecția și traducerea, splendide, îi aparțin lui George State, care e responsabil și de transpunerea operei poetice a lui Paul Celan în limba română.

Daniela Krien: Literatura în caz de urgență

Ca regulă, unui roman „cu pretenții”, înecat până la final de brațele puternice ale ambiției scriitorului, îi prefer un roman „fără pretenții”, dus la capăt cu onestitate, cum este cazul și acestui volum.

Flavius Ardelean: „Ne întâlnim pe planeta asta în multe limbi diferite, dar oamenii sunt aceiași peste tot”

Flavius Ardelean a publicat în 2020 volumul de povestiri „Câteva feluri de a dispărea“, în colecția n`autor a editurii Nemira. Bianca Burța-Cernat a scris despre acest volum: „O combinație (remarcabil orchestrată) de thriller, horror și dark fantasy, pe un fundal (post)romantic sau decadent, străbătut de sugestii kafkiene ori sartriene…“

Simona Goșu: „Mă atrag întâmplările care îi surprind pe părinți și copii împreună, în cele mai intime ipostaze”

Simona Goșu a debutat în 2020 cu volumul Fragil (editura Polirom). „Cu aceste remarcabile proze de debut, Simona Goșu nu datorează nimic tradiției literare de la noi. Subiectele ei sînt pe cît de actuale, pe atît de inedite, subsumate temei vulnerabilității fără să facă vreo concesie așteptărilor sau sensibilității cititorilor: familii monoparentale depășite de situație, maternitate nedorită sau frici neînțelese, copii lăsați la cheremul instinctelor sau al hazardului…” (Marius Chivu)

Karácsonyi Zsolt: „Faust vrea un suflet etern într-un trup etern”

Recent, a apărut un volum de poezie care nu poate fi trecut cu vederea, „Faust pe mări”, de Karácsonyi Zsolt, despre care George Volceanov scrie: „Având de ales între iadul imaginat de Dante sau Marlowe și Raiul lui Goethe, Karácsonyi Zsolt a preferat o a treia cale – cea a apei, a purificării și a metamorfozei.”

Bogdan Răileanu: „Am construit varianta mea de Miorița, în care resemnarea este mult mai plauzibilă decât e în original”

Microromanul „Să nu lași moartea să te găsească”, de Bogdan Răileanu, a apărut la editura Polirom anul trecut. „Am construit varianta mea de Miorița, în care resemnarea este mult mai plauzibilă decât e în original. Pentru asta am mai citit despre Ciuma lui Caragea și războaiele care au măturat zona în acea perioadă. (…) Mi-ar fi prins bine să am la îndemână o carte cu toate variantele acestei balade care au circulat pe teritoriul României.”, a scris Bogdan Răileanu.

Mihai Kantzer: „Propriul meu mecanism de VR s-a activat și a ieșit îmbogățit din experiența acestui volum”

Recent, a apărut volumul de poezie „Indicele fericirii globale”, de Mihai Kantzer, la editura Tracus Arte. Al. Cistelecan scrie pe coperta a patra: „Oricât de directă și brutală ar fi agresiunea cotidiană, ea e doar o secvență din vreun „thriller cu monștri marini”. Să descoperim împreună traseul acestor poezii care ne poartă într-un city break în Cretacic, ne arată cocorii din ţările calde sau Marele Zid Chinezesc:

O perlă întunecată, literară a fantasticului

Flavius Ardelean a publicat romanul fantasy „Scârba sfântului cu sfoară roșie” la editura Homunculus Verlag, în Germania, în traducerea Evei Ruth Wemme, în 2020. Presa germană a întâmpinat cu multă căldură acest roman, iar mai jos redăm câteva fragmente:

Maria Orban in dialog cu Bogdan Coșa

Exact la 10 ani de la Poker, Bogdan Coșa revine cu un roman atipic stilului care l-a făcut cunoscut. Cât de aproape sunt ploile reci aduce în prim-plan drama unei familii, fisurile din oamenii de lângă noi, din noi, dar și un mod particular si sensibil prin care ne putem raporta la toate acestea.

Antonia Mihăilescu: „Eu îi iubesc pe toți cei care scriu”

Antonia Mihăilescu a câștigat Premiul „Alexandru Muşina” pentru debut în poezie, ediția a VII-a, iar volumul „Note din secolul kitsch” a apărut la editura Tracus Arte. De asemenea, volumul este nominalizat la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum.

A. Caius: „Iarba pare întotdeauna mai verde în regnul celuilalt“

A. Caius a publicat recent volumul de poezie „Maimuța și ecograful“ (Editura Tracus Arte, 2020). Vom încerca să aflăm mai multe despre aceste volum și despre fapte cu adevărat importante, cum ar fi „de ce nu mai are maimuța coadă“. Referindu-ne la un strămoș universal, îl vom trata ca atare:

Flavius Ardelean: „Fiecare poveste vine către tine cu propria-i voce”

Recent, romanul fantasy „Scârba sfântului cu sfoară roșie”, de Flavius Ardelean, a apărut în Germania, la editura Homunculus Verlag, în traducerea Evei Ruth Wemme. Publicat în România de editura Herg Benet în 2015, a primit premiul Colin pentru cel mai bun Roman Fantastic. Să descoperim împreună personajele și autorul romanului „Scârba sfântului cu sfoară roșie”:

Tu știi la ce reclame se uită copilul tău?

Luna aceasta recomandăm cea mai recentă traducere a Danei Verescu, un non-fiction a cărui lectură s-ar putea dovedi salvatoare pentru generațiile care vin. Ca să vă faceți o idee, am selectat un capitol – pe cât de scurt pe atât de intens.

O misiune pentru Otto Kwant

Scăpătat și ghinionist, studentul la arhitectură Otto Kwant sfârșește într-o misiune în statul post-sovietic fictiv Ufurstan, undeva în Asia Centrală. Otto se lasă prins în întâlniri bizare și aventuri terifiante. Toate încercările sale de a evada din Ufurstan sunt dejucate, rând pe rând.