F-SIDES Cineclub la Cluj
Kilenc hónap – Nine Months
(regia: Márta Mészáros, 1976)
Cluj-Napoca, 11 octombrie, ora 18:00, cinema Arta
Kilenc hónap – Nine Months
(regia: Márta Mészáros, 1976)
Cluj-Napoca, 11 octombrie, ora 18:00, cinema Arta
26 iulie 2023 @ Cinema Victoria Timișoara • Proiecție F-SIDES Cineclub Timișoara • Q&A Daniela Rațiu
Ne bucurăm , cu tema „𝐅𝐥𝐢𝐩 𝐭𝐡𝐞 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭 𝐨𝐧 𝐫𝐞𝐦𝐞𝐦𝐛𝐞𝐫𝐢𝐧𝐠!” Prin prisma filmului, vrem să chestionăm crearea și povestirea istoriei din perspectivă masculină, lipsa figurilor feminine povestitoare sau stabilirea în patriarhat a unor structuri fixe în care altfel de cercetări ale trecutului decât cele raționale nu sunt valide.
Juriul primei ediții a concursului Cod de Poveste este format din scriitorii Ion Pleșa și Bogdan Răileanu și redactorul-șef al editurii Polirom, Adrian Botez. Pe lângă premiile în bani, un total de 12 texte vor fi publicate în decursul anului pe platforma Cod de Poveste.
În acest an, în cartierul Connewitz din Leipzig, a avut loc evenimentul Balkan Night, organizat de Traduki și devenit, între timp, foarte popular, cât și Târgul de carte în format pop-up.
Mâine, 16 aprilie, de la ora 20.00, la Teatrul NOU din București puteți urmări piesa „Hai să facem sex”, în regia lui Mircea Rotaru, adaptare după un text de Valentin Krasnogorov. Am dialogat cu Mircea Rotaru despre debutul său regizoral:
Ileana, ești co-curatoare a Festivalului de Literatură Queer din partea Asociației MozaiQ LGBT, iar literatura queer a luat naștere pe un teren mai curând arid în România, cum este literatura queer autohtonă și de ce nu se prea vorbește de ea? Cum s-a dezvoltat în ultimii ani? Ileana Negrea: Literatura queer înfățișează lumea privită prin lentila queerness-ului, este o critică adusă structurilor heteronormative și o rescriere/desființare a ierarhiilor și a sistemelor care ne discriminează, ostracizează, reduc la binaritatea masculin-feminin, bărbat-femeie, heterosexual-homosexual. Literatura queer este una a fluidității, a schimbării. Și, cel mai important, ea este un instrument de autoreprezentare – prin cuvântul scris redăm și imaginăm lumi în care suntem personaje centrale, în care temele care ne privesc sunt puse în lumină. Literatura queer locală este cumva la începuturi, ca vizibilitate. Pentru că am fost ignorate, ignorați, ignoratx atâta vreme, a lipsit și această formă de reprezentare. Ieșirea din invizibilitate a fost marcată și în scris și, mai ales, prin scris. Persoanele care au ales să scrie s-au hrănit, întrucâtva, din schimbările sociale. Iar scrisul, publicarea acestor texte, a contribuit la aceste schimbări, crescând vizibilitatea comunității din care facem parte, repoziționând oglinda în care nu ne mai vedem singure, singuri. Dezînsingurarea cred că este cel mai puternic atribut și atu al acestei literaturi. Literatura queer autohtonă este diversă: avem literatură LGBT+ și literatură queer. Prima nu contestă neapărat regulile sociale, își dorește includere, apartenență. Cea de-a doua rescrie complet regulile jocului, e intersecțională, chestionează și oferă noi răspunsuri. Ambele sunt
De peste trei decenii, Zilele Literaturii Germane în Reșița oferă o platformă de dialog scriitorilor și scriitoarelor de limbă germană din România și din Germania. În articolul de mai jos, Nora Iuga povestește despre întâlnirea cu colega de breaslă Sigrid Katharina Eismann, al cărei roman Nava spațială ardeiul/ Das Paprika Raumschiff a apărut în anul 2020 la editura Danube Books. Este un roman despre copilăria petrecută în Timișoara și despre emigrarea ulterioară în Germania.
În 22 și 23 octombrie 2021, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, va avea loc a V-a ediție a Bienalei europene de poezie – Screen Time, organizată de Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov.