Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Răzvan Andrei, Daniela Hendea, Ștefan Manasia, Valentina Chiriță, Lucian Brad, Ramona Boldizsar, Krista Szöcs, Robert Gabriel Elekes, Maria Miruna Solomon și Toni Chira.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Tudor Ganea, Andreea Răsuceanu, Vasile Ernu, Grațiela Benga-Țuțuianu, Sebastian Sifft, Miruna Vlada, Florin Irimia, Paula Erizanu, Adrian Mureșan și Luca Ștefan Ouatu.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Raluca Nagy, Mihai Radu, Mitoș Micleușanu, Ana Maria Sandu, Horia Corcheș, Șerban Axinte, Maria Orban, Marius Weber, Mihnea Bâlici și Bogdan Coșa.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Luminița Corneanu, Bogdan Crețu, Simona Goșu, Cosmin Leucuța, Adela Greceanu, Octavian Perpelea, Lavinia Bălulescu, Mircea Andrei Florea, Alexandra Turcu și Bogdan Coșa
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Alex Goldiș, Teodora Coman, Rareș Moldovan, Ionelia Cristea, Ioan Coroamă, Andreea Pop, Tudor Pop, Cosmina Moroșan, Mihók Tamàs și Oana Ninulescu.
Înainte să citiți următoarea selecție-maraton din „Generația de aur”, cea mai recentă antologie de poezie apărută la noi, vă propunem să aflați și ce au declarat coordonatorii ei despre tematica aleasă și modul în care s-au oprit asupra celor 22 de autori.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Dan Coman, Moni Stănilă, Cosmin Ciotloș, Olga Ștefan, Sorin Gherguț, Mina Decu, Andrei Doboș, Veronica Ștefăneț, Andrei Dósa și Radu Nițescu. (Le mulțumim.)
Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la unificarea Germaniei. La scurtă vreme după căderea Zidului Berlinului la sfârșitul anului 1989, pe scena literară germană se dezbătea necesitatea marelui „roman de cotitură“. Acesta însă s-a lăsat așteptat. Abia la mijlocul anilor’90 au apărut texte literare semnificative. O temă recurentă a acestor scrieri este momentul istoric al schimbării care a intervenit odată cu căderea Zidului Berlinului. Vă prezentăm mai jos un eseu pe această temă de Ivan Pilchin.
Ștefan MANASIA în dialog cu Bogdan Coșa
Când am primit invitația de a intra în proiectul „Colecția de Cărți”, aveam deja experiența a ceva similar, din 2019, organizat tot de Școala de Valori și coordonat tot de Irina Bruma.
Clubul de carte și Prosecco din zilele de joi este o invenție asumată pe care am pus-o la cale cu diverși prieteni din Berlin, pentru a ne îmbogăți mintea sufocată de carantină, și pentru a ne amuza spiritul. Clubul a avut și continuă să aibă loc în parcuri.
După 9 martie 2020, atunci când autoritățile din România au început să ia măsuri pentru stoparea pandemiei, m-am trezit într-un carusel, cu multe proiecte începute plus tot ce a venit la pachet cu închiderea școlilor și a grădinițelor: gătit, curat, homeschooling, grijă de copii.
Într-un moment în care toate proiectele păreau în aer, în care nu mă îndurasem încă să desfac bagajele pregătite pentru o excursie pe care ar fi trebuit să o fac în Canada, la jumătatea lunii martie, iar şcoala copilului se transformase într-un teanc de fişe pe care le lucra cu mine acasă, am primit cu reticență ideea de a muta online întâlnirile pe care le aveam programate pentru aprilie şi mai cu liceenii de la Brăneşti – o comună de lângă Bucureşti.
Grădinițele și școlile s-au închis chiar în ziua în care trebuia să-i cunosc pe copii din Augustin, jud. Brașov, cu care urma să lucrez.
Cum ți-ai planifica ziua de mâine dacă ai ști că urmează să trăiești în izolare până la sfârșitul vieții?
