Recent, a apărut un nou volum de poezie semnat de Ovidiu Baron. Volumul pâinea uriașilor a fost publicat la Casa de Pariuri literare și beneficiază și de o ediție sonoră. Un dialog cu Ovidiu Baron despre memorie, frici, păduri și realități din trecut:
Mâine, 16 aprilie, de la ora 20.00, la Teatrul NOU din București puteți urmări piesa „Hai să facem sex”, în regia lui Mircea Rotaru, adaptare după un text de Valentin Krasnogorov. Am dialogat cu Mircea Rotaru despre debutul său regizoral:
Cătălin Rulea este vocalistul, chitaristul și principalul compozitor al trupei Toulouse Lautrec. „O trupă care a plecat de la „Joie de vivre” şi de la benzi desenate, de la vin roşu şi literatură, de la fete în cluburi şi haos în sala de repetiţii. O trupă precum un joc pe maidan.” Cătălin ne-a răspuns la câteva întrebări:
La Casa de Pariuri Literare a apărut volumul de debut în poezie „kısmet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos” de Andrada Yunusoglu. „Andrada sfidează limitele de elasticitate ale Kismetului, într-o societate încă patriarhală.”, a scris Andrei Zbîrnea pe coperta a patra.
Volumul de debut în poezie Cei cinci ani de muțenie, de Ioana Zenadia Rotariu, a apărut în 2021, în urma câștigării concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”, ediția a opta. „Hiperluciditatea unei minți permanent treze ce depistează mecanismul și deconstruieşte cu rapiditate inutilitatea descrierilor largi.”, a scris Svetlana Cârstean pe coperta a patra.
În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice inspirate de teme din spațiul literar german. Ligia Pârvulescu vă prezintă două poeme inedite:
„Amestec de punk, rock și blues, «proezia» lui Ciprian Popescu frisonează, înspăimântă, rupe canoanele, înduioșează, provoacă și distruge.” – a scris Cornel George Popa pe coperta a patra a volumului Mile-Ex, recent apărut la Casa de editură Max Blecher. Citiți un interviu cu autorul:
Vă recomandăm volumul Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, de Doina Ruști, apărut la editura Litera. „Povestirile pe care ni le spune Doina Ruşti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente şi scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii.“, a scris Eugen Negrici pe coperta a patra.
Scriitorul și folcloristul Mihail Vakulovski a cules în ultimii ani „perlele” unor români faimoși, fotbaliști, politicieni, cântăreți, și a decis să le arhiveze sub formă de poezioare.
În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii au fost invitații noștri, dialogând despre opera lui Dürrenmatt sau despre adaptările care au avut ca punct de pornire scrierile autorului elvețian. Acum, invitata noastră este Iulia Dondorici, doctor în filologie și traducătoare:
Vă mai amintiți istoria lui Melody Nelson*? Acela e barul în care m-a dus C. în noaptea în care ne-am întâlnit pentru prima oară. I-am spus lui C. că mai fusesem acolo cândva, exact la aceeași masă, și pe exact aceeași canapea, în exact același sezon, exact cu patru ani în urmă.
Cu puțin timp în urmă au fost anunțați câștigătorii Burselor și rezidențelor de creație literară Cărturești, desfășurate în parteneriat cu Asociația Maria și Pro Patrimonio. Au fost 131 de autori care s-au înscris, iar după jurizare, Lavinia Bălulescu este câștigătoarea uneia dintre cele cinci rezidențe, categoria „Proză scurtă”. Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Alina Purcaru (scriitoare și jurnalistă), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Cu puțin timp în urmă au fost anunțați câștigătorii Burselor și rezidențelor de creație literară Cărturești, desfășurate în parteneriat cu Asociația Maria și Pro Patrimonio. Au fost 131 de autori care s-au înscris, iar după jurizare, Moni Stănilă este câștigătoarea uneia dintre cele cinci rezidențe, categoria „Poezie”. Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Alina Purcaru (scriitoare și jurnalistă), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii interacționează cu scrierile sale, iar invitatul de astăzi este Mircea Andrei Florea:
La editura Casa de Pariuri Literare a apărut volumul „Poemul curcubeu”, de Robert Șerban, un experiment, un protest, un performance și un pariu. După cum spune autorul: „Pariu, fiindcă am vrut să aflu dacă sunt în stare să scriu poezie timp de opt ore, continuu.”
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Răzvan Andrei, Daniela Hendea, Ștefan Manasia, Valentina Chiriță, Lucian Brad, Ramona Boldizsar, Krista Szöcs, Robert Gabriel Elekes, Maria Miruna Solomon și Toni Chira.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Tudor Ganea, Andreea Răsuceanu, Vasile Ernu, Grațiela Benga-Țuțuianu, Sebastian Sifft, Miruna Vlada, Florin Irimia, Paula Erizanu, Adrian Mureșan și Luca Ștefan Ouatu.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Raluca Nagy, Mihai Radu, Mitoș Micleușanu, Ana Maria Sandu, Horia Corcheș, Șerban Axinte, Maria Orban, Marius Weber, Mihnea Bâlici și Bogdan Coșa.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Luminița Corneanu, Bogdan Crețu, Simona Goșu, Cosmin Leucuța, Adela Greceanu, Octavian Perpelea, Lavinia Bălulescu, Mircea Andrei Florea, Alexandra Turcu și Bogdan Coșa
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Alex Goldiș, Teodora Coman, Rareș Moldovan, Ionelia Cristea, Ioan Coroamă, Andreea Pop, Tudor Pop, Cosmina Moroșan, Mihók Tamàs și Oana Ninulescu.
Înainte să citiți următoarea selecție-maraton din „Generația de aur”, cea mai recentă antologie de poezie apărută la noi, vă propunem să aflați și ce au declarat coordonatorii ei despre tematica aleasă și modul în care s-au oprit asupra celor 22 de autori.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Dan Coman, Moni Stănilă, Cosmin Ciotloș, Olga Ștefan, Sorin Gherguț, Mina Decu, Andrei Doboș, Veronica Ștefăneț, Andrei Dósa și Radu Nițescu. (Le mulțumim.)
Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la unificarea Germaniei. La scurtă vreme după căderea Zidului Berlinului la sfârșitul anului 1989, pe scena literară germană se dezbătea necesitatea marelui „roman de cotitură“. Acesta însă s-a lăsat așteptat. Abia la mijlocul anilor’90 au apărut texte literare semnificative. O temă recurentă a acestor scrieri este momentul istoric al schimbării care a intervenit odată cu căderea Zidului Berlinului. Vă prezentăm mai jos un eseu pe această temă de Ivan Pilchin.
Ștefan MANASIA în dialog cu Bogdan Coșa
Când am primit invitația de a intra în proiectul „Colecția de Cărți”, aveam deja experiența a ceva similar, din 2019, organizat tot de Școala de Valori și coordonat tot de Irina Bruma.
Clubul de carte și Prosecco din zilele de joi este o invenție asumată pe care am pus-o la cale cu diverși prieteni din Berlin, pentru a ne îmbogăți mintea sufocată de carantină, și pentru a ne amuza spiritul. Clubul a avut și continuă să aibă loc în parcuri.
După 9 martie 2020, atunci când autoritățile din România au început să ia măsuri pentru stoparea pandemiei, m-am trezit într-un carusel, cu multe proiecte începute plus tot ce a venit la pachet cu închiderea școlilor și a grădinițelor: gătit, curat, homeschooling, grijă de copii.
Într-un moment în care toate proiectele păreau în aer, în care nu mă îndurasem încă să desfac bagajele pregătite pentru o excursie pe care ar fi trebuit să o fac în Canada, la jumătatea lunii martie, iar şcoala copilului se transformase într-un teanc de fişe pe care le lucra cu mine acasă, am primit cu reticență ideea de a muta online întâlnirile pe care le aveam programate pentru aprilie şi mai cu liceenii de la Brăneşti – o comună de lângă Bucureşti.
Grădinițele și școlile s-au închis chiar în ziua în care trebuia să-i cunosc pe copii din Augustin, jud. Brașov, cu care urma să lucrez.
Cum ți-ai planifica ziua de mâine dacă ai ști că urmează să trăiești în izolare până la sfârșitul vieții?
