Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
dlite_icon_organic

Interviu

Interviu

Doina Ruști: „Ne așteptăm ca în primul rând cititorul de proză eliadescă să se îndrepte spre noi”

Recent, a apărut volumul „Treisprezece. Proză fantastică”, în colecția „Biblioteca de proză contemporană” de la editura Litera. Treisprezece scriitori semnează povestiri în registru fantastic, abordând varii teme, de la hibridul monstruos la granița labilă dintre viață și moarte ori la condiția de fantomă prinsă între lumi. Cei treisprezece prozatori sunt (în ordinea apariției în volum): Pavel Nedelcu, Bogdan Răileanu, Iulia Micu, Lucian Mîndruță, Mihai Ene, Cosmin Leucuța, Doina Ruști, Tudor Ganea, Alexandru Trușcă, Mihail Victus, Octavian Soviany, Iulia Pană, Radu Găvan. Un dialog cu scriitoarea Doina Ruști, coordonatoarea colecției „Biblioteca de proză contemporană”:

Teodora Vasilescu: „Puterea celorlalți de a schimba poveștile”

Teodora Vasilescu a debutat cu volumul de poezie „Fragil și aproape absurd” la editura Tracus Arte. Cosmin Perța a scris despre acest volum pe coperta a patra: „Un volum de debut scris cu siguranța, tensiunea și limpezimea la care puțini poeți ajung și pe care eu aș miza oricând.”

Ana Săndulescu: „Scriind înțelegem cu toții mai bine viața”

Ana Săndulescu a publicat volumul de poezie „La topirea ghețarilor”, la Casa de Pariuri Literare, o carte „sub presiunea ororii de a nu pierde controlul asupra realității”, în care „umanul încă tresare, încă reacționează, încă se împotrivește propriei topiri”.

Șerban Axinte: „Despre o dragoste, fie ea trecută sau actuală, nu se poate povesti decât tot prin poezie”

Recent, Editura Cartier a publicat volumul de poezie „Scrâșnetul dinților”, de Șerban Axinte. Despre acest volum O. Nimigean scrie: „Crâncenă carte, de moarte, de dragoste, de boală, de limită a limitelor. Reuşeşti să fii autentic acolo unde cei mai mulţi mimează, se exhibă, se încadrează într-un trend al transgresiunilor de fiţe. Tu însă eşti autentic. Ai fost acolo, eşti acolo, mori şi învii cu adevărat. Ai scris o carte care va rămâne. „

Daniela Luca: „Romanele sau piesele lui Friedrich Dürrenmatt ridică întrebări esențiale”

Au existat numeroase adaptări după opera lui Friedrich Dürrenmatt, al cărui centenar se celebrează în acest an. Inițiem o serie de interviuri despre adaptările cinematografice ale operei sale, invitând la dialog artiști din domenii variate. Volumul lui Dürrenmatt, intitulat „Der Richter und sein Henker”, a fost adaptat pentru cinema cu titlul „End of the Game” (1975), în regia lui Maximilian Schell. Astăzi, invitata noastră este Daniela Luca, psihanalistă, poetă și traducătoare:

Simona Vilău: „Sunt multe ecranizări bune, însă și multe rateuri”

Au existat numeroase adaptări după opera lui Friedrich Dürrenmatt, al cărui centenar se celebrează în acest an. Inițiem o serie de interviuri despre adaptările cinematografice ale operei sale, invitând la dialog artiști din domenii variate. Volumul lui Dürrenmatt, intitulat „Das Versprechen”, a fost adaptat pentru cinema cu titlul „The Pledge”, în regia lui Sean Penn. Astăzi, invitata noastră este artista și curatoarea Simona Vilău:

Caius Dobrescu în dialog cu 10 tineri scriitori români

Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Raluca Nagy, Mihai Radu, Mitoș Micleușanu, Ana Maria Sandu, Horia Corcheș, Șerban Axinte, Maria Orban, Marius Weber, Mihnea Bâlici și Bogdan Coșa.

Teodora Coman: „Reveria e mai puternică decât călătoria”

Recent, Teodora Coman a publicat volumul de poezie Lucy (ed. Tracus Arte). Bogdan-Alexandru Stănescu scrie pe coperta a patra: „Lucy e arheologie: povestea acestui șantier poetic începe acum mai bine de trei milioane de ani, odată cu descoperirea australopitecului femelă din Etiopia, arhetip al speciei, traversează pliurile timpului, trece prin prezentul unde compasiunea e arătată printr-un SMS taxabil, într-o țară a dezechilibrului patologic dintre emoțional și gestual, dintre conținut și titlu, apoi forează într-un viitor cu anotimpuri incerte, excedate și peisaje năpădite de șantiere de construcții. Lucy e arheologie.”

Ligia Pârvulescu: „Un film vechi este o mașină a timpului”

The Visit este o ecranizare după comedia tragică Der Besuch der alten Dame, de Friedrich Dürrenmatt, în regia lui Bernhard Wicki. Filmul îi are protagoniști pe Ingrid Bergman și Anthony Quinn. Au existat numeroase adaptări după opera lui Dürrenmatt, al cărui centenar se celebrează în acest an. Inițiem o serie de interviuri despre adaptările cinematografică ale operei sale, invitând la dialog artiști din domenii variate. Astăzi, invitata noastră este scriitoarea Ligia Pârvulescu:

Flavius Ardelean: „Ne întâlnim pe planeta asta în multe limbi diferite, dar oamenii sunt aceiași peste tot”

Flavius Ardelean a publicat în 2020 volumul de povestiri „Câteva feluri de a dispărea“, în colecția n`autor a editurii Nemira. Bianca Burța-Cernat a scris despre acest volum: „O combinație (remarcabil orchestrată) de thriller, horror și dark fantasy, pe un fundal (post)romantic sau decadent, străbătut de sugestii kafkiene ori sartriene…“

Simona Goșu: „Mă atrag întâmplările care îi surprind pe părinți și copii împreună, în cele mai intime ipostaze”

Simona Goșu a debutat în 2020 cu volumul Fragil (editura Polirom). „Cu aceste remarcabile proze de debut, Simona Goșu nu datorează nimic tradiției literare de la noi. Subiectele ei sînt pe cît de actuale, pe atît de inedite, subsumate temei vulnerabilității fără să facă vreo concesie așteptărilor sau sensibilității cititorilor: familii monoparentale depășite de situație, maternitate nedorită sau frici neînțelese, copii lăsați la cheremul instinctelor sau al hazardului…” (Marius Chivu)

Karácsonyi Zsolt: „Faust vrea un suflet etern într-un trup etern”

Recent, a apărut un volum de poezie care nu poate fi trecut cu vederea, „Faust pe mări”, de Karácsonyi Zsolt, despre care George Volceanov scrie: „Având de ales între iadul imaginat de Dante sau Marlowe și Raiul lui Goethe, Karácsonyi Zsolt a preferat o a treia cale – cea a apei, a purificării și a metamorfozei.”

Bogdan Răileanu: „Am construit varianta mea de Miorița, în care resemnarea este mult mai plauzibilă decât e în original”

Microromanul „Să nu lași moartea să te găsească”, de Bogdan Răileanu, a apărut la editura Polirom anul trecut. „Am construit varianta mea de Miorița, în care resemnarea este mult mai plauzibilă decât e în original. Pentru asta am mai citit despre Ciuma lui Caragea și războaiele care au măturat zona în acea perioadă. (…) Mi-ar fi prins bine să am la îndemână o carte cu toate variantele acestei balade care au circulat pe teritoriul României.”, a scris Bogdan Răileanu.

Mihai Kantzer: „Propriul meu mecanism de VR s-a activat și a ieșit îmbogățit din experiența acestui volum”

Recent, a apărut volumul de poezie „Indicele fericirii globale”, de Mihai Kantzer, la editura Tracus Arte. Al. Cistelecan scrie pe coperta a patra: „Oricât de directă și brutală ar fi agresiunea cotidiană, ea e doar o secvență din vreun „thriller cu monștri marini”. Să descoperim împreună traseul acestor poezii care ne poartă într-un city break în Cretacic, ne arată cocorii din ţările calde sau Marele Zid Chinezesc:

Moni Stănilă: „O zi e un ciclu deplin al vieții”

La editura Max Blecher a apărut volumul de poezie „Ale noastre dintru ale noastre”, de Moni Stănilă. „O apropiere, fie ea de moarte sau de lumină, de boală sau de dragoste, dă o anumită profunzime celui care se apropie. Doar cunoștințele despre aceste teritorii nu ne pot iniția, e nevoie de înaintare, de mers pe drumurile lor. Privirile oamenilor aflați la poartă sunt altfel. Eu merg și știu că voi ajunge, fie că vreau, fie că nu.”, scrie Moni Stănilă.

Irina Nechit: „Trecutul mă cheamă înapoi de unde am venit”

La Editura Cartea Românească a apărut volumul de poezie „Masa de sărbătoare”, de Irina Nechit. Despre acesta, Grațiela Benga scrie pe coperta a patra: „Cadența de confesiune tranșantă ori simbolic filtrată, claritatea sentinței și gravitatea brutal răsucită, viziunea întunecată, dar păstrându-și resursele de vitalitate, însoțirea tatonării/exasperării cu ludicul și intimismul, dar și cu un intermitent reflex thanatic, sunt câteva dintre particularitățile unei poezii care parcurge stările incandescente înșirate pe traseul unui zbor de săgeată, care unește consistența luminoasă cu materia întunecată, de o eruptivă fluiditate.”

Cum a fost la debut? (partea I-a)

Luna ianuarie este luna în care se acordă cele mai multe premii pentru debuturile din anul precedent, fie că vorbim de poezie, fie că vorbim de proză. Să ne întoarcem în timp și să-i întrebăm „Cum a fost la debut?” pe unii dintre scriitorii binecunoscuți publicului:

Ovidiu Baron: „Sunt un fel de puzzle improvizat din euri temporare”

Ovidiu Baron a publicat la finalul anului 2020 volumul de poezie „liniștea de suprafață”, despre care Radu Vancu scrie pe coperta a IV-a: „Într-o lume & într-o poezie al căror mod uzual de existență a devenit strigătul, liniștea devine o forță secretă & hipnotică. Liniștea de suprafață a poemelor lui Ovidiu Baron acoperă (și în egală măsură descoperă) exact această forță.”

Maria Orban in dialog cu Bogdan Coșa

Exact la 10 ani de la Poker, Bogdan Coșa revine cu un roman atipic stilului care l-a făcut cunoscut. Cât de aproape sunt ploile reci aduce în prim-plan drama unei familii, fisurile din oamenii de lângă noi, din noi, dar și un mod particular si sensibil prin care ne putem raporta la toate acestea.

Antonia Mihăilescu: „Eu îi iubesc pe toți cei care scriu”

Antonia Mihăilescu a câștigat Premiul „Alexandru Muşina” pentru debut în poezie, ediția a VII-a, iar volumul „Note din secolul kitsch” a apărut la editura Tracus Arte. De asemenea, volumul este nominalizat la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum.

Multe noutăți din domeniu apar în același an cu originalele

Doi scriitori din spații literare diferite, Germania și România, au răspuns la întrebări despre literatura SF/Fantasy/Horror și cea polițistă/crime, despre traduceri, despre tendințe și realități ale industriei editoriale din România și Germania. Oliver Bottini și Michael Hăulică dialoghează de la zeci de km depărtare, poziționându-se față în față, împărtășind cu publicul experiențe și trasee culturale diferite, precum și subiecte care unesc limbajele sau tematicile acestora.

Rodica Draghincescu: „Zona roșie sau viralitatea politică” (interviu)

Rodica Draghincescu a publicat în urmă cu câteva luni volumul de poezie „Copilul cu piele de iarnă” (Editura Tracus Arte). Tradusă în numeroase limbi de circulație internațională, autoarea mărturisește că „cel mai bine, ca scriitoare, mi-a fost în Germania, atât din punct de vedere al receptării operei, cât și al drepturilor de autor, al burselor, rezidențelor și onorariilor substanțiale.” Un dialog realizat de Andra Rotaru, care pornește de la „Copilul cu piele de iarnă” și se ramifică în direcții multiple:

Iulia Motoc: „Schimbarea locului este esențială atunci când suferim o traumă“

Recent, Iulia Motoc a publicat romanul „Maria și Machiavelli” (Editura Tracus Arte, 2020). Vasile Popovici scrie despre acest roman: „Participi la un coșmar semiconștient, le vezi pe toate venind, aștepți o minune, care nu mai vine. Ceea ce Iulia Motoc a putut face pentru noi nu poate face, iată, pentru alter egoul său din ficțiune. Se anunță aici un prozator inteligent, talentat și cu un acut simț al realului.”

Gabriela Feceoru: „Poezia nu e mereu blândă”

Gabriela Feceoru a debutat în 2019 cu volumul de poezie „Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv” (Editura Charmides), volum nominalizat la Premiile Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția a III-a. Am dialogat cu Gabriela despre acest volum:

„Acest curs e o vânătoare de talente” – interviu cu Manuela Klenke și Florin Iaru

În perioada octombrie – noiembrie 2020, se va desfășura un nou curs AdLitteram de creative writing, avându-i traineri pe traducătoarea Manuela Klenke și pe scriitorul Florin Iaru. Cursul „deschide uși și ferestre, dă tonul la cântec și pune degetele fiecăruia pe taste sau pe clapele textului, astfel încât proza (căci despre proză vorbim) să sune curat și limpede. E un antrenament intensiv, care gâdilă sinapsele într-un mod plăcut. Restul e destinul fiecăruia.”, anunță tutorii acestui curs de creative writing. Le-am pus celor doi câteva întrebări. Iată răspunsurile lor:

„Cititul e o vâjâială imediată, urgentă pentru mine, un mediu al excesului necesar”

Acum câteva zile a avut loc ediția inaugurală a clubului de lectură LESE, care s-a desfășurat online. Având-o pe poeta Cosmina Moroșan drept moderatoare, nu ne-a mirat să auzim că participanții s-au declarat încântați. Am invitat-o pe Cosmina să ne spună mai multe despre inițiativa Goethe Institut Bukarest, despre cartea pe care a ales s-o discute cu participanții la această primă ediție, de ce a fost atât de mișto, cum umblă vorba, ce mai citește în timpul liber, cum a devenit ea însăși o mare și înfocată cititoare, ce mai recomandă din această poziție, cum și despre necesitatea unui club de lectură în 2020, în pandemie, când lumea are destule pe cap.

A. Caius: „Iarba pare întotdeauna mai verde în regnul celuilalt“

A. Caius a publicat recent volumul de poezie „Maimuța și ecograful“ (Editura Tracus Arte, 2020). Vom încerca să aflăm mai multe despre aceste volum și despre fapte cu adevărat importante, cum ar fi „de ce nu mai are maimuța coadă“. Referindu-ne la un strămoș universal, îl vom trata ca atare:

Flavius Ardelean: „Fiecare poveste vine către tine cu propria-i voce”

Recent, romanul fantasy „Scârba sfântului cu sfoară roșie”, de Flavius Ardelean, a apărut în Germania, la editura Homunculus Verlag, în traducerea Evei Ruth Wemme. Publicat în România de editura Herg Benet în 2015, a primit premiul Colin pentru cel mai bun Roman Fantastic. Să descoperim împreună personajele și autorul romanului „Scârba sfântului cu sfoară roșie”:

Cristina Ispas, Ionelia Cristea și Cosmina Moroșan @ Brănești (Ilfov)

Într-un moment în care toate proiectele păreau în aer, în care nu mă îndurasem încă să desfac bagajele pregătite pentru o excursie pe care ar fi trebuit să o fac în Canada, la jumătatea lunii martie, iar şcoala copilului se transformase într-un teanc de fişe pe care le lucra cu mine acasă, am primit cu reticență ideea de a muta online întâlnirile pe care le aveam programate pentru aprilie şi mai cu liceenii de la Brăneşti – o comună de lângă Bucureşti.

Dorința de a descoperi ce e în next level

La Editura Paralela 45 a apărut volumul de poezie Hype, de Hose Pablo. Marius Ianuș scrie pe coperta a patra: „Hose Pablo e un histrion, un specialist al gesturilor poetice cu dublu, triplu sau quadruplu înțeles.” Am dialogat cu Hose Pablo despre ce este hype și anti hype:

Periferiile au libertatea, lipsurile și farmecul lor

Dan Negară a debutat la finalul anului 2019 cu volumul de poezie „triphopuri” (Editura Paralela 45). S-a născut în `89 în Republica Moldova, frecventează Cenaclul Republica din Chișinău și a publicat versuri în câteva reviste de limbă română și engleză. Un dialog cu Dan Negară despre Otto Dix, țări cyberpunk și alte specii raționale:

Gelu Diaconu: Cel mai eficient mod de comunicare intergeneraționistă tot poezia rămâne

Gelu Diaconu a publicat la finalul anului trecut volumul de poezie Ziua în care a murit John Lennon, Casa de editură Max Blecher. Despre acesta, Constantin Abăluță scrie pe coperta a patra: „Balada anilor ‘80 și a vârstei de 17 ani, rock, Woody Allen, m. ivănescu, dezamăgiri, petreceri adolescentine, urâțenia lumii, revolte înăbușite, un fel de muzică preclasică a epocii noastre, film derulat cu încetinitorul, în felul neuitatelor pelicule cehoslovace în care relația părinți-copii e una zbuciumată, traumatizantă, din când în când sinteze imagistice de mare calibru poetic.”

Valentina Șcerbani: Visele sunt ca niște articulații pentru corpul romanului

Valentina Șcerbani a debutat în 2019 cu romanul Orașul promis, la Editura Tracus Arte. Dumitru Crudu scrie despre acesta: „Situat între Carlos Fuentes și Ovidiu Nimigean, romanul Valentinei Șcerbani redă, într-un limbaj îmbibat de poezie, povestea unei pierderi. Un roman pur și simplu răscolitor.” Am dialogat cu autoarea unuia dintre cele mai frumoase romane din ultimii ani.

Capacitatea scriiturii de a oferi portrete inedite ale unor întregi epoci

Iulia Dondorici a tradus Timp al inimii. Corespondenţă, de Ingeborg Bachmann și Paul Celan, Editura Art (2010). La 100 de ani de la nașterea lui Paul Celan, aflăm în cele ce urmează mai multe despre una dintre cele mai sinuoase povești de dragoste din istoria Germaniei postbelice și despre traducerea acestui volum.

Așa cum au oamenii fantezii sexuale, eu tot visez că poezia mea o scriu toți ceilalți

Răzvan Țupa: Premiul „Gheorghe Iova” Textuare poate să continue doar ca un experiment în fiecare an. Prin iulie-august mi-am propus să vin cu o formulă care să fie funcțională, pentru că treaba cu juriul nu a funcționat. Pentru mine e o ocazie să pun la muncă potențialul relațional al poeziei, fix partea aia care face literatura să funcționeze dincoace de pagină. Mă rog, așa cum au oamenii fantezii sexuale, eu tot visez că poezia mea o scriu toți ceilalți.

Dan Negară: Periferiile au libertatea, lipsurile și farmecul lor

Dan Negară a debutat la finalul anului 2019 cu volumul de poezie triphopuri (Editura Paralela 45). S-a născut în `89 în Republica Moldova, frecventează Cenaclul Republica din Chișinău și a publicat versuri în câteva reviste de limbă română și engleză. Un dialog cu Dan Negară despre Otto Dix, țări cyberpunk și alte specii raționale:

Totul va (e)merge pe orizontală, prin incluziune și hibridizare

Teodora Coman a debutat cu volumul de poezie Cârtița de mansardă (2012), urmat de foloase necuvenite (2017), ambele apărute la Casa de Editură Max Blecher. Am dialogat cu Teodora Coman despre soft guerrilla (Casa de Editură Max Blecher, 2019), cel mai recent volum al său.

Dana von Suffrin: fragment din romanul „Otto”

Dana von Suffrin s-a născut în 1985 la München. A studiat Științe Politice, Istorie Recentă precum și Comparatistică la München, Napoli și Ierusalim. Din 2009 lucrează ca ghid turistic în orașul München. În 2017 a absolvit studiile de doctorat cu o teză despre rolul științei și al ideologiei în sionismul timpuriu după care a început studiile postdoctorale în cadrul universității Ludwig-Maximilian-Universität. Trăiește în München.

Cătălin Dorian Florescu: Scrisul este un act de libertate

Cătălin Dorian Florescu a fost distins cu numeroase premii, dintre acestea Premiul Anna Seghers, Swiss Book Prize, cea mai bună carte a anului în Elveția, și Premiul Josef von Eichendorff pentru întreaga activitate literară. La Salonul Internațional de Carte Bookfest 2018 autorul lansează volumul „Bărbatul care aduce fericirea”, Editura Humanitas, traducere de Mariana Bărbulescu.