Literatura germană

Literatura germană

Teodora Coman: un poem melanj inedit

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea Teodora Coman, care îi aduce în prim-plan pe Herta Müller, W.G. Sebald, Franz Kafka sau pe scriitorul portughez Fernando Pessoa:

Fragmente din volumul bilingv „Beleuchtete Busse in denen keiner saß / Şi trec autobuze goale” de Ioana Ieronim și Dagmar Dusil

Anul trecut, la editura Pop Verlag a apărut volumul bilingv Beleuchtete Busse in denen keiner saß / Şi trec autobuze goale, semnat de Dagmar Dusil și Ioana Ieronim. Versiunea în limba română a poemelor de Dagmar Dusil a fost realizată de Ioana Ieronim, ale cărei poeme din limba română au fost traduse ȋn limba germană de Dagmar Dusil. Postfața a fost semnată de Emil Hurezeanu, iar ilustrațiile de Gerhild Wächter.

Poeme din „Oi fluorescente” de Ulrike Almut Sandig

Noile texte ale lui Sandig nu sunt doar poezie vizuală pe hârtie, ci răsună în buclă în ureche, sunt imagini cinematografice și explozii ale simțurilor. (…) mai presus de toate, în „Oi fluorescente”, poeta creează încă o dată „lumi pline de imagini mitice, care pătrund adânc în conștiință”. (Matthias Ehlers, WDR)

 

„Ostende 1936. Vara prieteniei” de Volker Weidermann (fragment)

La editura Cartea Românească Educațional a apărut Ostende 1936. Vara prieteniei de Volker Weidermann, în traducerea lui Cătălin Pavel. Traducerea a fost realizată prin finanțarea primită de la S. Fischer Stiftung în cadrul programului TRADUKI, ca parte dintr-o serie de proză germană contemporană coordonată de Alexander Rubel.

#face2face: Moni Stănilă și Iris Wolff

În 1992 s-a semnat la București Tratatul de cooperare prietenească și parteneriat în Europa între România și Republica Federală Germania. DLITE inițiază în 2022 Face2Face, o serie de dialoguri între scriitoare și scriitori din ambele țări pentru a explora evoluția și varietatea discursurilor contemporane ale celor două culturi.

Zonă protejată – un roman actual de Nora Bossong

Schutzzone (Zonă protejată) este povestea unei foste angajate ONU. Nora Bossong scrie despre misiunile protagonistei, implicarea ei, despre eşecuri și responsabilități atât la nivel individual, cât și în structuri socio-politice.

Ce să citim pe fundal de război

„Îți închipui… ? Să fii soldat, să lupți zi și noapte cu alții ca tine care vor să te omoare… ”, l-am întrebat pe prietenul meu în primele zile ale războiului. „Asta-i problema, nici măcar nu-mi pot închipui!”, mi-a răspuns el.

#face2face: Lavinia Braniște și Mithu Sanyal

În 1992 s-a semnat la București Tratatul de cooperare prietenească și parteneriat în Europa între România și Republica Federală Germania. DLITE inițiază în 2022 Face2Face, o serie de dialoguri între scriitoare și scriitori din ambele țări pentru a explora evoluția și varietatea discursurilor contemporane ale celor două culturi.

O povestire de Thomas Mann

Scrisă de Thomas Mann în anul nunții sale, 1905, povestirea „Schwere Stunde” (Ceas greu) apare în numărul omagial dedicat de revista Simplicissimus lui Fr. Schiller. Citiți-o mai jos în traducerea lui Ion Roman.

Ernst Jünger | Paris, 29 mai 1941

Există pagini de jurnal mai tulburătoare decât orice povestire – de exemplu, însemnarea lui Ernst Jünger din Paris, 29 mai 1941. Traducerea din limba germană îi aparține Vioricăi Nișcov.

Iulia Dondorici: „În opera lui Dürrenmatt, animalele sunt o oglindă a oamenilor”

În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii au fost invitații noștri, dialogând despre opera lui Dürrenmatt sau despre adaptările care au avut ca punct de pornire scrierile autorului elvețian. Acum, invitata noastră este Iulia Dondorici, doctor în filologie și traducătoare:

Nora Gomringer: Ce rămâne intraductibil

Traducerea presupune mult mai mult decât procesul de transfer; ea implică și traducerea percepției. Nora Gomringer vorbește despre colaborarea dintre autoare și traducătoare în explorarea planurilor unui text. Vorbind despre mirosuri, sunete și durerea care îl poartă pe cel ce caută cuvinte la capătul puterilor.

Retrospectivă 2021: Ce-au mai făcut autorii noștri în ultimul an

Dragi cititoare, dragi cititori,

de cinci ani ne străduim să vă prezentăm cele mai noi apariții editoriale, poeme și proză din spațiul literar german și român. Echipa DLITE vă mulțumește că ne sunteți alături și vă dorește sărbători fericite și un 2022 care să ne aducă liniște și sănătate.

Mircea Andrei Florea: „there’s no running from the apocalypse”

În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii interacționează cu scrierile sale, iar invitatul de astăzi este Mircea Andrei Florea:

Maria Miruna Solomon: „cei rămași”

În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii interacționează cu scrierile sale, iar invitata de astăzi este Maria Miruna Solomon:

Ann Cotten: E foarte greu să fii om, dacă n-ai înnebunit încă.

Ann Cotten, scriitoare și traducătoare germană, s-a născut în 1982 în Ames, Iowa, USA. Activitatea ei este apreciată nu doar pe scena literară, ci și în domeniul artelor vizuale și al teoriei. A obținut numeroase premii literare dintre care amintim Premiul „Klopstock” (2015), Premiul „Hugo Ball” (2017) și Premiul International Pentru Literatură – Haus der Kulturen der Welt (2020), împreună cu autoarea Isabel Waidner, pentru traducerea romanului Decorațiuni teribile. În 2021 a obținut Premiul pentru Poezie „Gert Jonke”. Locuiește în Viena și Berlin.

Fragment din romanul „Carne de om” de Marcel Beyer

Marcel Beyer s-a născut pe 23 noiembrie 1965 în Tailfingen/Württemberg și a crescut în Kiel și Neus. Din 1987 până în 1991 a studiat Germanistică, Anglistică și Literatură comparată în cadrul Facultății din Siegen. A obținut numeroase premii dintre care amintim Premiul „Joseph Breitbach” în anul 2008, Premiul „Georg Büchner” în anul 2016 și Premiul „Peter Huchel” în anul 2021. Până în 1996 a trăit în Köln, apoi s-a mutat la Dresda.

Ioana Miron: „Vizitatorii”

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea și traducătoarea Ioana Miron, care pornește de la texte de Friedrich Dürrenmatt:

Adriana Popescu: Mâine undeva la mare (fragment)

Adriana Popescu s-a născut la München și a lucrat ca scenaristă TV. A scris pentru diverse reviste și a urmat cursurile Facultății de Litere înainte de a se dedica complet romanelor. A publicat peste douăzeci de cărți apărute la diverse edituri prestigioase. Mai scrie sub diverse pseudonime precum Sarah Fischer, Carrie Price sau Adriana Jakob. Cărțile ei au fost traduse în engleză, poloneză și italiană. Autoarea locuiește în încântătorul oraș Stuttgart.

Kafka, despre social media și bucuriile simple ale vieții

Pandora M a tras cu tunul și a publicat vara aceasta o nouă ediție a capodoperei kafkiene prin excelență, jurnalul scriitorului praghez. Citiți mai jos câteva fragmente memorabile, în traducerea lipsită de cusur a lui Radu Gabriel Pârvu, și căutați volumul în librării.

Un poem de Daniela Chana

Daniela Chana s-a născut în 1985 la Viena, a absolvit Facultatea de Litere – Comparatistică din cadrul Univerisității din Viena. A publicat proză scurtă și poeme în diverse reviste literare (Lichtungen, kolik, entwürfe, etcetera, Am Erker, …). Volumul Sagt die Dame (editura Limbus, 2018) a fost pe lista recomandărilor lirice din anul 2019, realizată de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung. În februarie 2021 a publicat în cadrul aceleiași edituri volumul de proză scurtă Neun seltsame Frauen.

Daniela Luca: „Romanele sau piesele lui Friedrich Dürrenmatt ridică întrebări esențiale”

Au existat numeroase adaptări după opera lui Friedrich Dürrenmatt, al cărui centenar se celebrează în acest an. Inițiem o serie de interviuri despre adaptările cinematografice ale operei sale, invitând la dialog artiști din domenii variate. Volumul lui Dürrenmatt, intitulat „Der Richter und sein Henker”, a fost adaptat pentru cinema cu titlul „End of the Game” (1975), în regia lui Maximilian Schell. Astăzi, invitata noastră este Daniela Luca, psihanalistă, poetă și traducătoare:

Trei poeme de Gerhard Falkner

Gerhard Falkner (n. 1951) este unul dintre cei mai relevanți poeți contemporani. A publicat numeroase volume de poezie printre care „Hölderlin Reparatur“, pentru care a obținut în anul 2009 Premiul „Peter Huchel”. Pentru nuvela „Bruno“ i-a fost acordat în 2008 Premiul pentru Literatură Kranichstein. Gerhard Falkner trăiește în Berlin și Bavaria.

Simona Vilău: „Sunt multe ecranizări bune, însă și multe rateuri”

Au existat numeroase adaptări după opera lui Friedrich Dürrenmatt, al cărui centenar se celebrează în acest an. Inițiem o serie de interviuri despre adaptările cinematografice ale operei sale, invitând la dialog artiști din domenii variate. Volumul lui Dürrenmatt, intitulat „Das Versprechen”, a fost adaptat pentru cinema cu titlul „The Pledge”, în regia lui Sean Penn. Astăzi, invitata noastră este artista și curatoarea Simona Vilău:

„După ce mă întâlneam cu el, îmi tremurau mâinile şi mi le spălam” – un roman documentar de Dieter Schlesak pe care poate că nu l-ați citit

„M-am documentat şi am scris 30 de ani la acest roman: mii de documente, 88 000 de pagini ale procesului Auschwitz-ului, depoziţiile martorilor oculari, mă voi referi la ele, interviuri cu făptaşii etc. Capesius mi-a spus că, la unităţile SS de la Auschwitz, au fost 350 de germani din România, mulţi au fost în alte lagăre.” (Dieter Schlesak, într-un interviu apărut în nr. 9 (169) al revistei Contrafort)

Cărți, călătorii, hărți, vise

Vă plac poveștile despre călătorii și țări îndepărtate, pline de aventuri, care se termină cu întoarcerea reușită acasă? În fantezie, pornim la drum alături de erou, urmând un fir prestabilit al narațiunii. Uneori găsim în carte o hartă care ne ajută să ne orientăm în spațiu. Pentru călătoriile imaginare nu există limite: cu degetul pe harta lumii sau pe harta orașului se poate ajunge oriunde. Să pornim, așadar, la drum cu ajutorul următoarelor șapte cărți:

Teatru de citit de acasă

„Vizita bătrînei doamne”, de Friedrich Dürrenmatt a inspirat în 1964 o celebră ecranizare, în regia lui Bernhard Wicki, cu Ingrid Bergman și Anthony Quinn în rolurile principale. Înainte să căutați filmul însă, vă propunem să citiți chiar aici două scene din această comedie tragică – re-editată de Polirom în traducerea lui H.R. Radian.

DLITE Essential Mix – Ziua Internațională a Poeziei

Încă din 1999, tot mai multe țări celebrează această zi, declarată de UNESCO Ziua Internațională a Poeziei. 21 martie înseamnă anul acesta 21 de poeți din Germania și România, o comunitate care deschide un dialog poetic la care poți participa și tu, fiind alături de noi și de ei, pe pagina de Facebook a blogului de literatură DLITE. De dimineața până seara vom fi în compania a 21 de poeți contemporani, adică un PoetryMix infailibil.

Un fragment din romanul „Annette, epopeea unei eroine” de Anne Weber

Anne Weber, scriitoare și traducătoare, s-a născut în 1964 la Offenbach. În 1983 a plecat la Paris unde a studiat Literatura franzceză și Literatura comparată în cadrul Universității de la Sorbona. Între 1989 și 1996 a lucrat ca redactor pentru diverse edituri din Franța.

O nuveletă adorabilă care începe așa

Nu am prea des răbdare să citesc teatru, așa că volumașul de față a adunat ceva praf până să-l deschid și să realizez, spre încântarea mea, că nu e o piesă, ci un soi de micro-roman; pentru că, firește, Friedrich Dürrenmatt a scris cu succes și proză, nu doar teatru.

 Privirea celuilalt – România prin ochii autorilor emigrați în Germania

Ce se întâmplă cu copiii care se mută împreună cu părinții lor într-o altă țară, o altă cultură, o altă limbă? Se trezesc deodată împărțindu-și existența între două limbi, două culturi , două identități. Cuvinte precum patrie sau străinătate devin neclare, iar în scrierile lor persistă întrebarea despre cum ar fi arătat viața pe care au lăsat-o în urmă.

Căderea Zidul Berlinului în ficțiunea literară și memorialistica germană

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la unificarea Germaniei. La scurtă vreme după căderea Zidului Berlinului la sfârșitul anului 1989, pe scena literară germană se dezbătea necesitatea marelui „roman de cotitură“. Acesta însă s-a lăsat așteptat. Abia la mijlocul anilor’90 au apărut texte literare semnificative. O temă recurentă a acestor scrieri este momentul istoric al schimbării care a intervenit odată cu căderea Zidului Berlinului. Vă prezentăm mai jos un eseu pe această temă de Ivan Pilchin.

Iris Wolff: „Îmi imaginez foarte viu situațiile atunci când scriu”

Iris Wolff face parte dintr-o generație de autori contemporani cu origini în România care se bucură de un real succes în țara de adopție. Deși și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Germania, în povestirile sale revine mereu ținutul transilvan, acest paradis pierdut al copilăriei autoarei.

O misiune pentru Otto Kwant

Scăpătat și ghinionist, studentul la arhitectură Otto Kwant sfârșește într-o misiune în statul post-sovietic fictiv Ufurstan, undeva în Asia Centrală. Otto se lasă prins în întâlniri bizare și aventuri terifiante. Toate încercările sale de a evada din Ufurstan sunt dejucate, rând pe rând.

Cătălin Dorian Florescu: Scrisul este un act de libertate

Cătălin Dorian Florescu a fost distins cu numeroase premii, dintre acestea Premiul Anna Seghers, Swiss Book Prize, cea mai bună carte a anului în Elveția, și Premiul Josef von Eichendorff pentru întreaga activitate literară. La Salonul Internațional de Carte Bookfest 2018 autorul lansează volumul „Bărbatul care aduce fericirea”, Editura Humanitas, traducere de Mariana Bărbulescu.