Ovidiu Verdeș a murit în a doua jumătate a anului trecut, dar singurul său roman, „Muzici și faze”, apărut în urmă cu aproape un sfert de secol, o să ne supraviețuiască tuturor. Grație editurii Polirom, care l-a publicat într-o ediție nouă, am avut ocazia să-l recitesc. Emoționat, vă invit să vă amintiți cum începe.
Fragment în avanpremieră din noul roman al Mariei Orban, care va apărea în toamnă în colecția n’autor a editurii Nemira.)
Mira Mann este autoare, muziciană și bookeriță. Kontrolle/Control este al treilea ei volum de poezie publicat la editura parasitenpresse. Prin ceea ce creează, explorează posibilitățile performative ale cuvântului scris și rostit, precum și zone în care textul, corpul și muzica se intersectează. Organizează festivaluri precum Frameworks Festival și are o serie de concerte personale intitulată Intimacy Quarterly.
Scriitoarea Jenny Erpenbeck, născută în 1967 la Berlinul de Est, a primit Premiul Internațional „Stefan Heym“ oferit de orașul Chemnitz în 2023. În 2021 a apărut în limba română, la editura Black Button Books romanul „Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă”.
Volumul Gebete für meine Vorfahren – ro. „Rugăciuni pentru strămoșii mei”, apărut în 2022 la ed. Parasitenpresse, reprezintă debutul în poezie al lui Matthias Nawrat, scriitor german de origine poloneză. Pentru romanul său de debut Wir zwei allein (2012) i-a fost acordat Premiul „Adelbert von Chamisso”, romanul Unternehmer (2014) a fost nominalizat la Premiul German pentru Carte și i-a adus Premiul Kelag și Premiul „Bayern 2 Wortspiele”, iar pentru Die vielen Tode unseres Opas Jurek (2015) a obținut Premiul Pentru Literatură al orașului Bremen precum și Medalia „Alfred Döblin”. Der traurige Gast – ro. „Musafirul trist” (2019) a fost nominalizat printre altele la Premiul Târgului de Carte de la Leipzig. În 2020 lui Matthias Nawrat i-a fost decernat Premiul Uniunii Europene pentru Literatură.
Bogdan Perțache a publicat proză scurtă în Literomania, Revdepov, O mie de semne, OPTmotive, LiterNautica, Itaca, Viața medicală, Timpul și Familia. Urmează să debuteze în volum la editura Polirom.
Mihaela Buruiană este licențiată a Facultății de limbi străine din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași. E traducătoare (a tradus din engleză și franceză în jur de 50 de cărți) și cititoare pasionată. A urmat cursuri de creative writing și a publicat povestiri în „Literomania”, „Revista de povestiri” și Revista „Familia”. Textul de mai jos face parte din povestirea Alte vremuri, inclusă în volumul său de debut Pe cine iubești mai mult, care va apărea în colecția n’autor a Editurii Nemira în martie 2023.
După concertul Băieților de Cartier din Berăria H, îmi comandasem un gin. Păcat că la coadă am dat nas în nas cu domnul Ursuz. În timp ce ne holbam unul la celălalt, mă gândeam că dacă norocul meu era cimitir, oamenii ar fi încetat să moară. Revenind la domnul Ursuz, acesta era sunetistul trupei. M-am îndrăgostit de el, s-a îndrăgostit de mine, dar nu am fost niciodată împreună. Greșeala mea a fost că am avut o aventură cu un bun prieten al său înainte să ne cunoaștem, greșeala lui a fost că l-a afectat mult prea mult acel lucru. Ne-am văzut ultima oară cu doi ani în urmă, când mi-a spus că ține la mine, dar că s-a combinat cu prietena lui cea mai bună din copilărie. Ea i-a fost alături și la bine, și la rău, plus că nu era problematică comme moi. Am făcut ce ar fi făcut orice om matur de 20 de ani: i-am dat block și m-am combinat cu un coleg de-al lui pentru o săptămână. Cea mai plictisitoare săptămână din viața mea. În acea noapte, domnul Ursuz m-a întrebat ce mai fac. L-am mințit că o duceam foarte bine. Participam la un reality show foarte cunoscut și publicul mă adora, eram la un master unde reușisem să obțin bursă de merit, în fiecare săptămână eram la altă petrecere. I-am mai povestit cum sunt curtată de un filozof, de un psihoterapeut și de un cântăreț și cum cea mai mare problemă a mea e pe
Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă recomandăm să luați cu voi în albastrul ianuarie și un braț de ficțiune românească apărută recent.
Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă încurajăm să puneți sub brad câteva titluri traduse recent din germană sau reeditate cu succes în ultimul an – să aibă de unde alege fiecare membru al familiei.
Karl Ove Knausgaard zice despre „Nefericire împăcată” că este una dintre cele mai importante cărți în limba germană ale literaturii contemporane. Și nouă ne-a plăcut – din seria de autor dedicată lui Peter Handke de editura Art e cea mai tare. Citiți un fragment în traducerea lui Alexandru Al. Șahighian.
În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem poeme în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea Emanuela Ignățoiu-Sora, care pornește de la texte de Ingeborg Bachmann.
O fotografă orbește. Prietenul ei încearcă să o țină în viață, devenind cel care vede pentru ea. Vă prezentăm un fragment din povestirea „Cadru” de Paul Brodowsky:
„Kalendarium” este un proiect de lungă durată al scriitorului Adrian Kasnitz. El descrie 365 de zile în 365 de poeme. În fiecare an publică un volum care cuprinde câte o lună. Până acum au apărut volumele „Kalendarium” #1-#7.
Tatiana Grosu a debutat la Casa de Pariuri Literare cu volumul de poezie Ce vedem noi când ne uităm unul la altul. Un volum care-și modelează cititorul și îl poartă într-o lume în care fricile sunt cumulul unui context social, dar și (re)evoluția temporală a fiecărui individ.
M-am trezit azi dimineață dintr-un vis deosebit: am fost la New York. A fost atât de frumos încât mi-a venit să plâng.
Sorin Gherguț a publicat volumele de versuri „Trei” (Editura Vellant, București, 2016), „Orice. uverturi și reziduuri” (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și „Time Out” (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective „Tablou de familie” (Editura Leka-Brancuş, București, 1995, împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), „Marfă” (Editura Salut, 1996) și „Marfă reîncărcată” (Editura Brumar, 2011, ambele alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu). Este prezent, de asemenea, în volumele „De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks” (Editura Art, 2017), „Generația de aur” (Editura Fractalia, 2020) și „Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului” (Fractalia, 2021).
Bogdan COȘA: În încheierea interviurilor realizate pentru DLITE am adresat de multe ori aceeași întrebare: dacă cel/cea intervievat/ă ar fi să recomande un lucru scriitorilor aspiranți, care ar fi acela? Iată ce au răspuns 7 dintre scriitorii români pe care i-am abordat în ultimul timp.
În acest an, în cartierul Connewitz din Leipzig, a avut loc evenimentul Balkan Night, organizat de Traduki și devenit, între timp, foarte popular, cât și Târgul de carte în format pop-up.
De curând, cărțile pentru copii ale lui Wolf Erlbruch (*1948) și ale Juttei Bauer (*1955), care îndeamnă la meditație și aduc în discuție întrebări existențiale, au ajuns și la (tinerii) cititori din România.
Poezia scrisă de Katrin Pitz este despre cuvinte care ne uimesc și ne rănesc, cuvinte pe care le pierdem sau le căutăm, fără să le găsim. Poeme prin care pot fi percepute lucruri ascunse, care nu plutesc la suprafață.
Beate Tröger, critic literar
În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice inspirate de teme din spațiul literar german. Ligia Pârvulescu vă prezintă două poeme inedite:
La editura Nemira, în colecția Vorpal, a apărut volumul de poezie Cronica Akasha, de Ștefania Mihalache, despre care Svetlana Cârstean scrie pe coperta a patra: „După o carte a nașterii precum a fost în 2016 Sisteme de fixare și prindere, Ștefania Mihalache scrie acum, prin Cronica Akasha, o saga a pierderii tatălui, pentru care imaginează lumi paralele și apocalipse generale, cu imagini greu de uitat și evitat.”
Vă recomandăm volumul Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, de Doina Ruști, apărut la editura Litera. „Povestirile pe care ni le spune Doina Ruşti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente şi scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii.“, a scris Eugen Negrici pe coperta a patra.
Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă recomandăm să puneți sub brad și 10 cărți românești apărute în ultimul an – să aibă de unde alege fiecare membru al familiei.
Ca-n fiecare vacanță de iarnă, vă încurajăm să puneți sub brad 10 titluri traduse recent din germană sau reeditate cu succes în ultimul an – să aibă de unde alege fiecare membru al familiei.
Editura ART a reeditat unul dintre cele mai spectaculoase romane scrise vreodată, „Inelele lui Saturn”, de W. G. Sebald. Vă propunem spre lectură un scurt fragment – traducerea, splendidă, îi aparține lui Vasile V. Poenaru.
În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii interacționează cu scrierile sale, iar invitata de astăzi este Maria Miruna Solomon:
În acest an, cu ocazia împlinirii a cinci ani de existență a blogului de literatură DLITE, a luat ființă Bursa de creație DLITE, cu sprijinul Goethe Institut București. Juriul a acordat două premii prozatorilor Mihai Radu și Corina Sabău. Am dialogat cu Susanne Teichmann, Directoarea Departamentului de Informații și Bibliotecă din cadrul Goethe Institut București, despre activitatea DLITE și importanța sprijinirii sectorului creativ, despre Bucureștiul cultural, dar și despre noi perspective și melanjuri literare:
Ediția 2021 a Z9Festival, festivalul internațional de literatură tânără al Sibiului, va avea loc pe 8 octombrie la Fabrica de Cultură din strada Triajului, nr. 1-3, începând cu ora 17:00.
Dualitatea dintre mediul urban și cel rural reprezintă o veche temă în literatură. Modernismul a pus marile orașe sclipitoare, cu dinamica lor tehnologică și socială, pe un rang mai înalt decât tematica vieții din mediul rural.
Întrebările au fost formulate – nu neapărat în această ordine – de Bogdan-Alexandru Stănescu, Oana Fotache, Cecilia Ștefănescu, Horea Sibișteanu, Florin Lăzărescu, Andra Rotaru, Alina Pavelescu, Ștefania Mihalache, Augustin Cupșa și Bogdan Coșa.
Mă găsești când vrei este al treilea roman al Laviniei Braniște și se află în curs de publicare la editura Polirom. Citiți pe dlite un fragment în avanpremieră.
În acest an ne (re)amintim de Friedrich Dürrenmatt, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori ai secolului XX. La 100 de ani de la nașterea sa, scriitori și artiști din diferite domenii interacționează cu scrierile sale, iar invitata de astăzi este Mina Decu:
La editura danube books Verlag apărea în 2020 volumul de povestiri Sînii verzi / Die grünen Brüste, de Florin Iaru, în traducerea în limba germană a Manuelei Klenke. În 2019, Florin Iaru publica volumul de poezie Jos realitatea!, iar astăzi, dacă ne întrebăm ce mai scrie, vom afla răspunsul: un volum cu titlul Negru, din care vă prezentăm un fragment:
Când eram foarte tânăr, mă gândeam la ceea ce implică să fii părinte așa cum mă gândeam și la pensie – puțin spre deloc și când idealizând ceea ce va urma, când cu groază. Abia după ce am aflat că o să avem o fetiță mi-am suflecat mânecile și am început să mă documentez.
„Cel mai frumos roman de dragoste din secolul XX este alcătuit din scrisori”, spune Die Welt despre epistolarul Erich Maria Remarque – Marlene Dietrich. Citindu-l, am fost de multe ori pe punctul de a le da, uimiți, dreptate.
„M-am documentat şi am scris 30 de ani la acest roman: mii de documente, 88 000 de pagini ale procesului Auschwitz-ului, depoziţiile martorilor oculari, mă voi referi la ele, interviuri cu făptaşii etc. Capesius mi-a spus că, la unităţile SS de la Auschwitz, au fost 350 de germani din România, mulţi au fost în alte lagăre.” (Dieter Schlesak, într-un interviu apărut în nr. 9 (169) al revistei Contrafort)
Vă plac poveștile despre călătorii și țări îndepărtate, pline de aventuri, care se termină cu întoarcerea reușită acasă? În fantezie, pornim la drum alături de erou, urmând un fir prestabilit al narațiunii. Uneori găsim în carte o hartă care ne ajută să ne orientăm în spațiu. Pentru călătoriile imaginare nu există limite: cu degetul pe harta lumii sau pe harta orașului se poate ajunge oriunde. Să pornim, așadar, la drum cu ajutorul următoarelor șapte cărți:
Editura Cartier consideră că e important să ne cunoaștem și să ne traducem vecinii
Dacă aveți copii în clasele primare și nu știți cu ce să-i surprindeți de Paști, vă amintim cu bucurie că Editura Arthur a publicat anul trecut două cărți de povești ale celebrului Otfried Preußler, ambele reproducând fidel edițiile originale, ilustrate în România anilor ’80 – ceea ce vă va face fără îndoială să le răsfoiți și voi cu nostalgie
