Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
dlite_icon_organic
Hose Pablo (c) Troșin
© Trosin

Un poem deosebit din cel mai recent volum semnat Hose Pablo

Hose Pablo e un histrion, un specialist al gesturilor poetice cu dublu, triplu sau quadruplu înțeles. Cum am fost și eu cândva. (Marius Ianuș)
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

ZERO

 

a rămâne treaz a-ți întâmpina frica

și obsesiile sunt niște mici umflături pe creier

a rămâne treaz de data asta în numele lucrurilor sfinte

 

 

level one / day one – choose your character

așa a început să înflorească viața mea

se desfăcea ca o hârtie pe care n-ai boțit-o ca lumea

 

 

Doamne Dumnezeule

vreau info zero

niciun fel de informație măcar pentru o zi

 

 

aș vrea să simt această ușurare cu orice preț

îmi place să cred că zero informație

înseamnă lumină ieșind din gură

 

 

day one

pe forum s-au adunat mulți jucători și mulți dintre ei

în acel moment au înghețat în timp și spațiu

 

 

mi-am ales un personaj feminin care dansează

de parcă în jurul lui ar cădea stele și electronii

ar sparge limitele

 

 

în prima zi am ucis 20 de monștri level one

am fost învins de 7 ori și m-am gândit cum s-o

rup cu lumea reală

 

 

n-o s-o termin cu realitatea dintr-un singur motiv

corpul tremură iar buzele în zvâcniri

rostesc numele lui pielița crapă numele lui la suprafață

 

 

cu fiecare zi tot mai mulți centimetri pătrați

de creier sunt cuceriți de el atunci când creierul devine al lui

se trece la restul ce-a rămas din mine

 

 

la gât – atingându-mi puful alb care se întinde pe întreaga

coloană vertebrală apoi la piept – apăsând pe el așa plăcut

și în sfârșit la venele mele

 

 

am fost învins într-o bătălie la jumătatea

level-ului sângele a țâșnit se prelingea după aia

peste trup în slow motion ca într-un spot nasol

 

 

în mintea mea s-au aglomerat imagini zgârieturi

foto decupate din secvențe horror

am căzut la pământ ceașca pictată cu flori a căzut

alături – ciob – ciob – out

 

 

mi-am revenit iar internetul era întrerupt

el se zvârcolea în mintea mea iar tristețile

mă purtau în brațe de colo-n-colo / prin cameră

 

 

am dat de intro am vizualizat o caracatiță

eu cred că niciodată nu am văzut o caracatiță

cum ar arăta ea cu adevărat?

 

nu pot explica cu exactitate

cum e să te gândești la el însă este ceva

care nu se termină niciodată și nici nu știi când a început

 

 

acum când este departe mă simt precum fetele

care tocmai și-au petrecut iubiții la armată sau chiar la război

mă simt ca paul și arthur

 

 

day 3 level 2 winnings 550

afară e ceață și lumina asta alb-surie

cade peste toate obiectele neînsuflețite și le fărâmițează

 

 

pe forum se vinde un diamant-34 și mie îmi lipsesc

doar 30 de monede

aș putea să propun tipilor niște informație dar renunț

 

 

day 10 level 2

fericirea se aseamănă cu un aparat de joc

în care tot bagi iar el nu-ți dă nimic de parc-ar fi gol

 

 

era undeva la fundul oceanului adâncimea x locația y

planctonii se grupau în roiuri un peisaj halucinant și singuratic

ei luminau în gol era plăcut și străin de lumea pe care o cunosc

 

 

peste geam se văd ciorile iar zborul lor

mi-aduce aminte de ceva puternic și veșnic

peste geam pustietate și râsete prăbușite fix în timpanele mele

 

 

 

peste geam viața se agită dar nu înțeleg nimic

sună cumva tezist așa că mai bine intru pe forum

unde oamenii sunt relaxați iar însuși forumul e o căsuță din povești

 

 

el era prin preajmă și din nisipul palid ieșeau trandafiri

de culoarea sângelui aveam tricoul un pic umed

probabil de la valurile ce se spărgeau de mal mâinile îmi erau unsuroase

/// chill out

 

 

 

la un capăt de lume unde informația e zero

oamenii sădeau pomi și le turnau imediat apă și vin

te-am găsit cu ochii plânși / te-ai uitat la mine și nu știai ce să zici

 

Bogdan Coșa
Bogdan Coșa
Bogdan Coșa este scriitor. Vezi „Cât de aproape sunt ploile reci” (Editura Trei, 2020).
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin

Citește mai mult:

Trei poezii de Denisa Ștefan

Scriu din foarte multe motive şi cam toate-s egoiste. Scriu pentru a nu mă simţi singură, scriu pentru a mă conecta cu cititorii, scriu pentru a pune un loc de întrebare acolo unde viaţa atârnă de un fir de aţă, scriu pentru a mă confesa.

Vlad Drăgoi: „Am lucrat mult pe punchlines și mi-a fost la îndemînă”

Anul trecut apărea la OMG Publishing House volumul „Aer, păsări, bere”, de Vlad Drăgoi, care a atras imediat atenția cititorilor. Ca să o cităm pe Anca Zaharia: „Vlad Drăgoi este poetul ajuns la forma cea mai eficient distilată: nu mai vrea să epateze deloc, ci pare că simte că datorează mai mult mediului înconjurător decât semenilor, luând în calcul mereu simplitatea naturii și mecanismele previzibile după care funcționează aceasta, spre deosebire de oameni.”

Diana Iepure: „Memoria mea a păstrat un amalgam de mirosuri vindecătoare”

Diana Iepure a publicat recent volumul de poezie „În rest, viața e frumoasă”, la Casa de editură Max Blecher. „Noua carte a Dianei Iepure e ca un diascop. Pe ecranul afectiv al memoriei sunt proiectate imagini — când mai opace, când mai luminoase — ce reconstituie spații, ambianțe, experiențe care definesc starea de fericire deplină.”, a scris Lucia Țurcanu despre volum.