Platformă pentru literatură contemporană DE-RO
| © Ramona Boldizsar

„wo sich die füchse gute nacht sagen” de Ramona Boldizsar

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea Ramona Boldizsar, care pornește de la poemul solie, de Ingeborg Bachmann.

diminețile sunt reci. fiica mea mă trezește
în fiecare zi cu același imperativ/
în curând o să-mi amintesc vara asta
fragmentar. n-o să mai cred c-a fost cu
adevărat. odată prietena mea m-a
întrebat dacă nu mi-e dor de siguranța
unui dumnezeu protector — și
fiica mea mă întreabă ce pățesc personajele din
Sims atunci când mor. Se transformă în spirit.
soțul meu e surprins & toată planeta râde puțin.
Fantomele se transformă în spirit după ce
mor. Jucăriile sunt resuscitate printr-o vrajă
magică a unei vrăjitoare bune & ea nu
vrea ca Peter Pan să rămână puști pentru
totdeauna. Visează la o lume a adulților mereu
în schimbare. La 29 de ani visul meu rămâne
același, o descoperire după altă descoperire.

Stăm pe partea proastă a scării rulante nesfârșite
sus e o cupolă care aduce a Rai kitschos și birocratic
dintr-un film american mainstream. Nu mi-e frică de
moarte ci de tot ceea ce stă între seară și dimineață când toate
nălucile copilăriei mele ies la suprafață și mănâncă pai
cu pai din căpițele nopții. E. îmi spunea că doar munca te
ține departe de tristețe&anxietate și e ceva comic în asta
atunci când scrii. Nu știu nimic care să aducă-a cunoaștere/
înțelepciune sau măcar umor de calitate
poate e ceva un pic dublat aici, doar știm că
strălucirii nu-i pasă de putrezire. Tot ce e acum dispare
soarele răsare în fiecare dimineață rămâne o gafă romantică
și tu te trezești indiferent de câte ore ai dormit.

Fiica mea cântă Let it go iar mie îmi vine să plâng și poate că abia
asta ar trebui să rămână scris undeva.

Picture of Andra Rotaru
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n. 1980) a realizat proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). Volume publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005), Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă (En una cama bajo la sábana blanca, editura Bassarai, 2008). În 2018, Lemur a apărut la editura americană Action Books (traducere de Florin Bican). Volumul Tribar a apărut în Germania, la ELIF VERLAG, în traducerea lui Alexandru Bulucz (2022). De asemenea, a apărut în SUA, la Saturnalia Books, traducere de Anca Roncea (2022).

Citește mai mult:

#face2face: Lavinia Braniște și Mithu Sanyal

În 1992 s-a semnat la București Tratatul de cooperare prietenească și parteneriat în Europa între România și Republica Federală Germania. DLITE inițiază în 2022 Face2Face, o serie de dialoguri între scriitoare și scriitori din ambele țări pentru a explora evoluția și varietatea discursurilor contemporane ale celor două culturi.

O perlă întunecată, literară a fantasticului

Flavius Ardelean a publicat romanul fantasy „Scârba sfântului cu sfoară roșie” la editura Homunculus Verlag, în Germania, în traducerea Evei Ruth Wemme, în 2020. Presa germană a întâmpinat cu multă căldură acest roman, iar mai jos redăm câteva fragmente:

Bogdan-Alexandru Stănescu: „Adorabilii etrusci are la origine mai multe puneri în scenă”

La finalul anului trecut apărea volumul de poezie Adorabilii etrusci, de Bogdan-Alexandru Stănescu, la Editura Charmides. Despre acest volum, Mirela Nagâț scria: „În turbionul cultural al lui Bogdan-Alexandru Stănescu se amestecă omul din Porlock (inoportunul de serviciu care-l făcuse pe Coleridge să-şi rateze transa poetică), Cimitirul marin al lui Valéry, ultimul împărat roman păgân, Iulian Apostatul, Origene cel autocastrat, eroinele feminine celebre imaginate de Thomas Mann, Sabato sau Cortázar, şi alţii, convocaţi fără ostentaţie, cu autoironie şi umor”.

Irina Nechit: „De ce plângem în apă“

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu poeta Irina Nechit, care pornește de la texte de Paul Celan:

No items found

Texte proaspete, de citit:

În actualitate