© Klett Cotta

Zerfall

„Dacă Paul Celan ar fi în fața ta, ce l-ai întreba? Ce crezi că ți-ar răspunde? Cum ți-ai răspunde tu însuți acestei întrebări?” În 2020, anul în care se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Paul Celan, deschidem această serie de întrebări și răspunsuri cu scriitorul Ștefan Bolea:

Dacă am fi apropiați, l-aș întreba pe Celan dacă este adevărată relatarea lui Cioran (menționată în unul din Jurnalele Sandei Stolojan), conform căreia și-ar fi fugărit într-o noapte soția cu un cuțit. A-l întreba pe un om dacă este sau nu psihotic echivalează cu interogația dacă trăiește sau nu în infern. Cred că mi-ar răspunde: „În care cerc?“ Pot înțelege afirmația tulburătoare „Myself am Hell“ (Milton): am experimentat la rându-mi anumite aspecte plutonice ale existenței, astfel încât cred că discuția imaginară cu Paul Celan ne-ar duce spre postularea posibilității unui al zecelea cerc infernal, la iadul în sine, la psihoza absolută, la subsolul ospiciului. Și cred că o mare parte din artă vorbește despre acele zone obscure: nu mai vorbesc de Dante sau de Blake, ci putem asculta Große Fuge de Beethoven sau ultima mișcare din sonata a doua a lui Chopin: sfârșitul sfârșiturilor. Sau, mai simplu, putem citi din Lehre vom Zerfall, traducerea lui Celan a Tratatului de descompunere cioranian:

„Vom Ziel, vom sämtlichen Zielen losgerissen, bewahre ich von meinen Begierden und Bitterkeiten nichts als die Formel. Indem ich der Versuchung des Schlüsseziehens widerstand, besiegte ich den Geist, wie ich ja auch das Leben niederrang durch meinen Abscheu davor, es nach Lösungen zu durchforschen. Der Anblick des Menschen: welch ein Brechmittel! Die Liebe: Begegnung zweier Speichel … Sämtliche Gefühle schöpfen ihre Unendlichkeit aus dem Elend der Drüsen. Adel gibt es allein in der Verneinung des Daseins, in einem Lächeln, das über ausgelöschten Landschaften lagert. (s.m.)“

În traducerea Irinei Mavrodin, fragmentul sună astfel: „Rupt de scop, de toate scopurile din dorințele și din amărăciunile mele decât formulele lor. Rezistând ispitei de a trage o concluzie, am învins spiritul, așa cum am învins și viața, din oroarea de a căuta în ea o soluție. Spectacolul omului – ce lucru scârbavnic [quel vomitif]. Iubirea – o întâlnire între două salive [une rencontre de deux salives]… Toate sentimentele își trag absolutul din mizeria glandelor. Nobilă e doar negarea existenței, nobil e doar surâsul ce plutește peste peisaje nimicite [un sourire qui surplombe des paysages anéantis] . (s.m.)“

O declarație de nihilism activ, ce îmi amintește deopotrivă de Eminescu și Lautréamont, care ar putea detona cercurile de sus în jos sau de jos în sus redactată în franceză și în germană de doi români.

Andra Rotaru
Andra Rotaru
Andra Rotaru (n. 1980) a realizat proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). Volume publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005), Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă (En una cama bajo la sábana blanca, editura Bassarai, 2008). În 2018, Lemur a apărut la editura americană Action Books (traducere de Florin Bican). Volumul Tribar a apărut în Germania, la ELIF VERLAG, în traducerea lui Alexandru Bulucz (2022). De asemenea, a apărut în SUA, la Saturnalia Books, traducere de Anca Roncea (2022).

Citește mai mult:

POEM/ DAS GEDICHT

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice, în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Începem cu scriitoarea Ioana Miron, care pornește de la texte de Christian Morgenstern, Eduard Mörike și Georg Kulka.

Artiom Oleacu: „De ambii părinții ai nevoie când ești mic”

Artiom Oleacu a publicat recent volumul de poezie „Spinner”, la editura Prut. Artiom Oleacu se reîntoarce spre scenă, creând un poem dialogic tată-fiu, cu o mare putere de convingere și cu o suficientă influență din experiența dramaturgului.

Capacitatea scriiturii de a oferi portrete inedite ale unor întregi epoci

Iulia Dondorici a tradus Timp al inimii. Corespondenţă, de Ingeborg Bachmann și Paul Celan, Editura Art (2010). La 100 de ani de la nașterea lui Paul Celan, aflăm în cele ce urmează mai multe despre una dintre cele mai sinuoase povești de dragoste din istoria Germaniei postbelice și despre traducerea acestui volum.

Poezie pentru S., de Ioana Zenaida Rotariu

În timp ce fluiditatea caracterizează natura umană tot mai mult, vă propunem colaje poetice în care actanții explorează literatura din spațiul de limbă germană. Continuăm cu scriitoarea Ioana Zenaida Rotariu, care îi aduce în prim-plan pe Rolf Bossert și Richard Wagner: